ICCJ. Decizia nr. 2740/2011. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2740/2011
Dosar nr. 1126/2/2011
Şedinţa publică din 21 septembrie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea pronunţată la data de 17 decembrie 2010, secţia a VI-a comercială a Tribunalului Bucureşti a admis cererea formulată de reclamanta SC T.S. SRL şi a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în cuprinsul sentinţei comerciale nr. 4878 din 15 aprilie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 23102/3/2009, în sensul că denumirea reclamantei este SC T.S. SRL şi nu SC T.S.C. SRL.
La data de 22 decembrie 2010, aceeaşi instanţă a dispus, din oficiu, prin încheierea de la acea dată, îndreptarea erorii materiale din considerentele şi dispozitivul încheierii de îndreptare eroare materială din data de 17 decembrie 2010, în sensul că partea care a formulat cerere de îndreptare a erorii materiale a fost pârâta – reclamantă SC S.M.I. SA şi nu reclamanta - pârâtă SC T.S. SRL.
Secţia a VI-a comercială a Curţii de Apel Bucureşti a admis apelul formulat de reclamanta – pârâtă SC T.S. SRL împotriva menţionatelor încheieri şi în consecinţă, a schimbat încheierea pronunţată la data de 17 decembrie 2010, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea pronunţată la data de 22 decembrie 2010, în sensul că denumirea corectă a reclamantei - pârâte este SC T.S. SRL şi nu SC T.S. SRL, cum din eroare s-a trecut.
Împotriva deciziei instanţei de apel a formulat recurs apelanta, invocând în drept dispoziţiile art. 304 pct. 5, pct. 8 şi pct. 9 C. proc. civ.
În motivarea recursului s-a arătat că instanţa de apel nu a dispus citarea SC T.S. SRL, reţinându-se eronat că societatea a fost reprezentată prin avocat la termenul de judecată din data de 4 februarie 2011 şi încălcându-se dreptul la apărare al acestei părţi; că, atât instanţa de fond, cât şi instanţa de apel au greşit în judecarea cererii de îndreptare a erorii materiale, atât în ce priveşte interpretarea actului dedus judecăţii, cu referire la cererea reconvenţională în care s-a indicat greşit denumirea părţii potrivnice, cât şi în ce priveşte aplicarea legii, cu referire la art. 282 C. proc. civ., în conformitate cu care eroarea trebuie să existe în hotărârea judecătorească pronunţată iar nu în cererea reconvenţională.
Intimata a solicitat, prin întâmpinare, respingerea recursului şi menţinerea ca legală şi temeinică a deciziei atacate, apreciind neîntemeiate criticile aduse de recurentă acestei hotărâri prin care, de altfel, s-a admis apelul pe care l-a formulat în cauză.
Recursul este nefondat.
Având în vedere că pentru termenul din data de 4 februarie 2011 apelanta SC T.S. SRL a fost reprezentată de avocat, astfel cum rezultă din consemnările cuprinse în partea introductivă a deciziei atacate, nu se justifică criticile referitoare la necitarea acestei părţi şi la încălcarea dreptului său la apărare, aşa încât motivul prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ. nu-şi găseşte incidenţa în speţă.
Cum motivul prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ. vizează nelegalitatea hotărârii în cazul în care, deşi rezultă fără dubiu natura actului juridic dedus judecăţii ori înţelesul lui, instanţa de apel, prin interpretarea dată acestora, îi alterează, în mod substanţial, natura sau înţelesul lămurit, vădit neîndoielnic şi cum recurenta s-a referit în dezvoltarea acestui motiv la cererea reconvenţională nu se justifică invocarea precitatului motiv de recurs bazat, exclusiv, pe denaturarea actului juridic.
Nici critica întemeiată pe motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. nu poate fi primită, întrucât, constatând că, din eroare, în încheierile apelate reclamanta – pârâtă figura cu o altă denumire decât cea corectă, instanţa de apel a aplicat cu justeţe dispoziţiile art. 281 C. proc. civ. pentru a înlătura această eroare, a cărei sursă este lipsită de relevanţă.
Aşa fiind, pentru considerentele arătate, în temeiul art. 312 alin. (1) teza 2 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de reclamanta SC T.S. SRL Bucureşti, împotriva deciziei Curţii de Apel Bucureşti nr. 56 din 4 februarie 2011, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 21 septembrie 2011.
← ICCJ. Decizia nr. 1323/2011. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2748/2011. Comercial → |
---|