ICCJ. Decizia nr. 65/2011. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 65/2011
Dosar nr. 2376/118/2009
Şedinţa publică din 12 ianuarie 2011
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată că prin sentinţa civilă nr. 6231/COM din 21 octombrie 2009 a Tribunalului Constanţa, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, în temeiul dispoziţiile art. 161 C. proc. civ. a fost anulată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta M.A., reprezentantă de M.J., pentru următoarele considerente:
Reclamanta M.A., prin împuternicit M.J., a formulat opoziţie împotriva notificării privind situaţiile financiare de sfârşit al lichidării SC M. SRL Constanţa în condiţiile art. 236 din Legea nr 31/1990. Sub un prim aspect, s-a arătat că lichidarea societăţii are caracter judiciar şi nu voluntar, aspect rezultat din rezoluţia din 2007 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa.
Sub un al doilea aspect, reclamanta prin împuternicit, a criticat activitatea lichidatorului judiciar, în sensul că, deşi a depus bilanţul general de lichidare, nu au fost verificate expertizele judiciare, care de altfel, conţin date de bază şi analiză privind activul şi pasivul societăţii. De altfel, lichidatorul judiciar nu a intrat în posesia întregii documentaţii contabile pentru a face o analiză reală a patrimoniului SC M. SRL.
Prin întâmpinarea formulată lichidatorul judiciar desemnat a solicitat respingerea opoziţiei. S-a arătat astfel că procedura are caracter voluntar şi nu judiciar, iar inventarierea patrimoniului societăţii a fost realizată în conformitate cu prevederile legale şi s-a efectuat în baza situaţiilor financiar-contabile care au fost predate lichidatorului. Prezenta opoziţie, în opinia lichidatorului judiciar, nu se referă la fapte imputabile lichidatorului, ci la fapte care au fost care au făcut obiectul multiplelor litigii existente între asociaţi.
În şedinţa de judecată din data de 8 aprilie 2009 s-a invocat excepţia lipsei calităţii de reprezentant al împuternicitului M.J. pentru reclamanta M.A., constatându-se că aceasta din urmă are calitatea de asociat în SC M. SRL.
Avându-se în vedere caracterul dilatoriu al acestei excepţii, s-a acordat termen pentru complinirea lipsurilor, în sensul depunerii mandatului de reprezentare pentru reclamant sau însuşirea opoziţiei de către reclamant.
În pofida acestor demersuri, instanţa a dat eficienţă excepţiei lipsei calităţii de reprezentant în condiţiile art. 161 C. proc. civ. Astfel, potrivit art. 161 C. proc. civ. (...) când reprezentantul părţii nu face dovada calităţii sale se poate da un termen pentru îndeplinirea acestei lipsuri. Potrivit alin. (2) „dacă lipsurile nu se împlinesc, instanţa va anula cererea".
În concluzie, atât timp cât numitul M.J. nu a făcut dovada calităţii de reprezentant într-una din modalităţile cerute de lege, iar reclamantul nu şi-a însuşit acţiunea, instanţa a procedat la anularea cererii.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamanta.
Prin Decizia civilă nr. 14/COM din 1 februarie 2010 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială contencios administrativ şi fiscal, a fost anulat, ca netimbrat, apelul comercial declarat de reclamanata M.A., prin împuternicit M.J., pentru următoarele considerente:
Instanţa a reţinut că, deşi apelanta a fost citată cu menţiunea de a achita taxa judiciară de timbru (conform dovezii de citare de la dosar), aceasta nu s-a conformat şi nu a depus taxa judiciară de timbru până la termenul de judecată stabilit.
Potrivit art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat sau până cel târziu la primul termen de judecată, iar neîndeplinirea obligaţiei de plată până la termenul stabilit se sancţionează, conform art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, cu anularea acţiunii sau cererii. Constatând că apelanta-reclamantă nu s-a conformat dispoziţiilor imperative prevăzute de lege, aceasta neachitând taxa judiciară de timbru în sumă de 4 lei şi 0,15 lei timbru judiciar, Curtea a anulat ca netimbrat apelul declarat în cauză.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta care a criticat hotărârea susţinând că motivarea este bazată „pe sintagme rău-intenţionate de buchete de articole şi legi neconstituţionale care încalcă dispoziţiile art. 16, art. 21, art. 24, art. 30 şi art. 31 din Constituţia României, art. 169 lit. a) din Legea nr. 31/1990, art. 133 C. proc. civ., şi art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP)". Recurenta a mai susţinut că Decizia atacată s-a pronunţat cu încălcarea normelor procedurale privitoare la citare.
Recursul este fondat întrucât, potrivt art. 105 alin. (2) C. proc. civ., actele îndeplinite cu neobservarea formelor legale se vor declara nule daca prin aceasta s-a pricinuit părţii o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea lor.
În raport cu aceste dispoziţii legale şi cele ale art. 88 alin. (2) C. proc. civ., rezultă ca apelanta M.A. nu a fost citată cu respectarea cerinţelor prevăzute de lege pentru termenul când instanţa a anulat apelul acesteia ca netimbrat, pricinuindu-i o vătămare, sub sancţiunea nulităţii actelor îndeplinite cu neobservarea formelor legale. În plus, reprezentantul acesteia a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru la 1 februarie 2010 ora 11.45 – dosar de fond.
Pentru considerentele reţinute, conform art. 312 C. pr. civ. se va admite recursul declarat reclamanta M.A., prin împuternicit M.J., împotriva deciziei nr. 14/COM din 1 februarie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal, pe care o va casa şi se va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite de recursul declarat reclamanta M.A., prin împuternicit M.J., împotriva deciziei nr. 14/COM din 1 februarie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal.
Casează Decizia recurată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 ianuarie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 63/2011. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 66/2011. Comercial → |
|---|
