Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 14/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA

In cauză instanța a constatat că pensia de care se bucura reclamantul constituie un „ bun” in sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 mai sus citat, precum și faptul că în exercitarea dreptului asupra bunului său reclamantul a suferit o ingerință din partea statului care a adoptat legea 119/2010 prin care pensia reclamantului se diminuează.

Cerința care mai trebuie verificata pentru a stabili daca măsura aplicată de stat este in concordanță cu prevederile Convenției pentru apărarea drepturilor omului si libertăților fundamentale este aceea a respectării justului echilibru intre cerințele interesului general si imperativele apărării drepturilor fundamentale ale omului.

Din expunerea de motive a Legii 119/2010 rezultă că măsura recalculării pensiilor speciale rezidă în faptul că România trebuie să își respecte angajamentele asumate prin semnarea acordurilor de împrumut cu organismele financiare internaționale, absolut necesare pentru stabilitatea economică a țarii și pentru atingerea pragului deficitului bugetar, având în vedere și evoluția crizei economice care face ca aceasta să se extindă și în cursul anului 2010 .

Față de aceste aspecte instanța a constatat că cerința interesului general in adoptarea legii 119/2010 a fost dovedita.

Totodată, și interesul general în adoptarea OUG 1/2011 privind revizuirea pensiilor este întrunit, având în vedere expunerea de motive în care se arată că actul normativ este necesar pentru a nu se sancționa persoanele care, fără a avea vreo culpă, nu au reușit in intervalul inițial, pus la dispoziție de legiuitor prin Legea nr. 119/2010, să identifice documentele doveditoare ale veniturilor realizate pe parcursul întregii cariere. Prin urmare, OUG 1/2011 a fost adoptată pentru a nu se crea discriminare intre persoanele care la momentul recalculării pensiei in temeiul Legii nr. 119/2010 aveau la dispoziție toate documentele necesare si cele care nu aveau astfel de documente.

Prin aplicarea modalității de calcul prevăzută de legea pensiilor 19/2000 reclamanții si-au pierdut doar statutul „special” si nu a fost afectat, în aspectele sale fundamentale, exercițiul dreptului său asupra pensiei, cu atât mai mult cu cât noul mod de calcul se aplica tuturor pensiilor din sistemul public de asigurări cu excepția pensiilor magistraților.

Prin urmare dreptul fundamental de proprietate nu a fost afectat in substanța sa, partea cu care s-a micșorat pensia fiind suplimentul adăugat matematic la pensia contributivă.

Având in vedere cele expuse precum si criteriile la care a făcut referire si I.C.C.J. in decizia 29/2011, anume indemnizația socială pentru pensionari in valoare de 350 lei potrivit art. 7 din Legea nr. 118/2010 ori pensia medie lunară, cu o valoare sub 749 lei in anul 2011, instanța a apreciat că prin revizuirea pensiei in baza OUG 1/2011 și stabilirea unei pensii in favoarea reclamantului de 2185 lei nu s-a încălcat principiul proporționalității dintre interesul general și cel al apărării dreptului de proprietate.

F. de cele arătate, instanța a apreciat că nu a fost încălcat art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

In ceea ce privește susținerea reclamantului conform căreia a fost încălcat principiul neretroactivității legii și cel al nediscriminării instanța a reținut următoarele:

Prin decizia dată in interesul legii nr. 29/2011, obligatorie potrivit art. 330⁷ alin 4 din codul de procedură civilă, I.C.C.J. a arătat că instanțele nu mai sunt in drept să facă aprecieri asupra unor critici de neconstituționalitate a Legii 119/2010, sub aspectul respectării principiului neretroactivității legii și nediscriminării, atâta timp cât Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra acestor aspecte prin decizia 873/2010, decizie obligatorie la rândul său.

Mai mult, instanța a avut în vedere și decizia CEDO în cauza C. Abaluta și alții contra României prin care acțiunea reclamanților a fost respinsă ca inadmisibilă.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs recurentul reclamant M. M., care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea recursului recurentul reclamant învederează că, deși instanța reține că a beneficiat de pensie militară de serviciu conform Legii 164/2001 și la data de 27.12.2010 s-a recalculat din oficiu pensia de serviciu conform Legii 119/2010, rezultând un cuantum mai mic decât pensia legal obținută, față de_ lei conform ultimului cupon din decembrie 2010, în realitate instanța a ignorat faptul că la data de 27.12.2010 când pensia de serviciu i-a fost recalculată pe baza Legii 119/2010 această lege avea normele de aplicare suspendate, norme stabilite prin HG 735/21.07.2010, iar prin Hotărârea nr. 338/28.09.2010 pronunțată de Curtea de Apel Cluj aceste prevederi au fost suspendate, ele nemaiavând efect și cu aplicabilitate erga omnes așa cum a statuat Î.C.C.J. a României care ulterior a și anulat-o.

De asemenea, instanța a ignorat discriminarea reclamantului prin răspunsul cu o întârziere de aproape 2 ani la contestația formulată împotriva deciziei de recalculare a pensiei conform Legii 119/2010, precum și faptul că în conținutul deciziei de pensionare la menționarea actului normativ în baza căruia se poate contesta și organul și termenul de contestare s-a menționat un articol din Legea 19/2001, care era abrogată, și un articol din HG 735/2010 care de asemenea era suspendată. Prin acest mod de acțiune reclamantului i s-a luat abuziv dreptul la contestarea în termen legal a actului administrativ prejudiciabil.

Instanța a reținut greșit atunci când s-a referit la două componente a pensiei de serviciu a reclamantului în sensul acordării unui supliment din partea statului în funcție de existența fondurilor financiare în sistemul de asigurări sociale.

În realitate, prin art. 78 pct. 2 din Legea nr. 164/2001 se prevede că pensia este de serviciu iar contribuția de 5% care s-a reținut pe statul de plată pentru militari devine contribuție individuală la bugetul de stat, iar conform art. 4 din aceeași lege pensia de serviciu pe care a primit-o legal este una contributivă și are susținere în sumele reținute de 5% din solda brută care este mai mare decât a persoanelor care au contribuit la asigurările sociale conform Legii 119/2010, deci este pensie de serviciu și nu un supliment de la stat.

Privitor la condițiile OUG nr. 1/2011, recurentul susține că, față de decizia de recalculare a pensiei este o referire în subsidiar, prin care a evidențiat de fapt prin documentele existente în dosarul cauzei continuarea recalculării abuzive iar instanța nu le-a luat în considerare, precizând în scris lucru acesta.

În dosar există documente care evidențiază că ulterior reclamantul a depus toate adeverințele și grupa de muncă în condiții superioare care modifică substanțial baza decalcul pentru recalculare revizuire a pensiei dat nu s-au luat în considerare de către instanță.

Dacă s-ar aplica sentința așa cum este pronunțată aceasta va conduce prin puterea sa la menținerea reclamantului în situația de a nu își permite legal menținerea și valorificarea drepturilor legale.

Față de aceste împrejurări, recurentul reclamant solicită să se analizeze probele existente în dosar și în funcție și de argumentele arătate și în temeiul art. 304 pct. 9 cod procedură civilă să se modifice în totalitate sentința recurată în sensul admiterii acțiunii.

Recursul este nefondat.

In conformitate cu dispozițiile art.1 al Legii nr.119/2010 pensiile speciale ale militarilor, polițiștilor și altor categorii de persoane, au devenit pensii în înțelesul Legii nr.19/2000 privind sistemul unitar de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, de la data intrării în vigoare a legii.

Integrarea în sistemul public de pensii a atras după sine și recalcularea pensiilor speciale, art.3 al Legii nr.119/2010 stipulând că pensiile stabilite conform prevederilor legilor cu caracter special se recalculează prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevăzut de Legea nr.19/2000.

Prin OUG nr.1/2011 Guvernul României a instituit o procedură de revizuire, din oficiu, a pensiilor stabilite în conformitate cu Legea nr.119/2010, până la data de 31.12.2011 recunoscând erorile în procedura de recalculare a drepturilor la pensie cuvenite beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, erori ce au avut ca efect prejudicierea drepturilor acestei categorii de persoane.

În baza OUG nr. 1/2011 s-au revizuit deciziile emise în temeiul Legii nr. 119/2010 și aceste decizii își produc efectele de la data de 01.01.2011 iar eventualele diferențe de pensie care au apărut în luna decembrie 2010 în baza deciziei contestate, au fost achitate deja, în luna februarie 2011.

Reclamantul a solicitat menținerea în plată a pensiei de serviciu stabilită anterior, în temeiul Legii nr. 164/2001 – care este abrogată, invocând încălcarea dreptului de proprietate din perspectiva art.1 al Protocolului nr. 1 la Convenția Europeana a Drepturilor Omului însă, chiar în jurisprudența CEDO se reafirmă dreptul statului de a reglementa politica socială deoarece “Statele sunt mai bine plasate pentru a alege mijloacele cele mai adecvate în atingerea scopului stabilirii unui echilibru intre cheltuieli și venituri.”

Astfel chiar și în cauza C. Abaluta ș.a contra României, - la care recurentul nu face referire - Curtea Europeană a considerat că “reforma sistemului de pensii nu a avut efect retroactiv și nu a adus atingere drepturilor la prestații sociale dobândite în temeiul contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale achitate în timpul anilor de serviciu și numai acelei părți din pensie care era susținută integral de la bugetul de stat și care reprezintă un avantaj de care reclamanții beneficiaseră mulțumită profesiei lor”.

Prin urmare, chiar Curtea Europeana a stabilit ca în ceea ce privește recalcularea pensiilor speciale nu se aduce nicio atingere dreptului fundamental de proprietate deoarece nu a fost afectat în substanța sa, partea cu care i s-a micșorat pensia fiind suplimentul adăugat matematic la pensia contributivă.

Așadar, toate criticile referitoare la încălcarea art. 14 din CEDO și art.1 din Protocolul nr.1 al CEDO - formulate de recurent în mod detaliat atât la instanța de fond cât și în recurs – vor fi respinse ca nefondate având în vedere că în raport de jurisprudența Curții europene la care s-a făcut referire și în motivarea hotărârii, instanța nu putea să constate incidența acestor norme.

Instanța de fond a răspuns de asemenea și criticilor referitoare la neretroactivitatea legii și a efectelor juridice ale legii nr. 119/2010 care în opinia recurentului “ afectează siguranța raporturilor de protecție socială” astfel că nu se poate reține nici critica referitoare la judecata “ minus petita” .

Nu poate fi reținută existența unei discriminări a recurentului în raport de faptul ca i s-a răspuns cu întârziere la contestația formulată împotriva deciziei de recalculare a pensiei având în vedere că la instanța de fond s-a înregistrat contestația împotriva deciziilor de recalculare, la 08.05.2012 și soluția instanței este dată la 17.09.2012, prin urmare din actele dosarului nu rezultă ca s-a soluționat cu întârziere contestația sau că a fost în vreun fel discriminat atâta vreme cât nu i s-a invocat tardivitatea formulării contestației.

Cât privește critica referitoare la aplicarea unei hotărâri de guvern care era anulată de instanță la momentul recalculării pensiei, instanța de fond a explicat pe larg că la momentul emiterii deciziei_/27.12.2010, sentința civilă nr. 338/28.09.2010 a Curții de Apel Cluj nu era irevocabilă și că abia prin decizia nr. 38/07.01.2011 pronunțată de I.C.C.J. a devenit irevocabilă, astfel că celelalte aspecte referitoare la incidența acestei hotărâri în speța dedusă judecății nu mai prezintă interes.

De asemenea, nu pot fi reținute nici criticile referitoare la modul de calcul a stagiului de cotizare și nevalorificarea datelor privind veniturile anuale și lunare ale reclamantului deoarece reclamantul nu a formulat o astfel de cerere la instanța de fond, singura cerință fiind aceea de menținere a pensiei de serviciu și anulare a deciziilor emite în baza principiului contributivității.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 312 cod procedură civilă recursul declarat împotriva sentinței civile nr. 4503/2012 pronunțată de Tribunalul C. va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE :

Respinge recursul civil formulat de recurentul reclamant M. M., domiciliat în C., . nr. 152 A, ., ., ., împotriva sentinței civile nr. 4503/17.09.2012 pronunțate de Tribunalul C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă C. S. DE PENSII A MINISTERULUI ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, cu sediul în București, sector 4, ..3, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 15 ianuarie 2013.

Președinte, Judecător, Judecător,

M. B. J. Z. M. A.

Grefier,

D. R.

Jud.fond F.M.

Red.dec.jud. M.B. /21.01.2013

2 ex.