Decizia penală nr. 6/2011, Curtea de Apel Cluj

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2011)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR. (...)

DECIZIA PENALĂ NR. 6/A/2011

Ședința publică din data de 19 ianuarie 2011

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: D. P.- Președinte secție penală

JUDECĂTOR: M. R.

GREFIER :M. N.

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D. de I. a I. de C. O. și T.- S. T. C., reprezentat prin

PROCUROR: DORU DOBOCAN

S-au luat spre pronunțare- apelurile declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE- D. DE I. A I. DE C. O. ȘI T.- S. T. C. și inculpatul Ș. E. P. B. împotriva sentinței penale nr. 352 din data de 22 iulie 2010, pronunțată în dosarul nr.(...) al T. C., inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc prev de art 2 alin 1 din L. nr. 1., cu aplicarea art 41 alin 2 Cod penal și art 37 lit a Cod penal și a infracțiunii de deținere de droguri de risc fără drept în vederea consumului propriu prev. de art 4 alin 1 din L. nr. 1. și art 37 lit a C. și art 41 alin 2 Cod penal.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,

Dezbaterea cauzei a avut loc în ședința publică din data de 12 ianuarie

2011, cursul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 19 ianuarie 2011.

C U R T E A :

Asupra apelurilor penale de față,

În baza lucrărilor dosarului, constată că Tribunalul Cluj prin sentința penală nr.352 din 22 iulie 2010, a respins excepția nulității mijloacelor de probă, invocată de apărătorul inculpatului Ș. E. P. B..

În baza art. 2 alin. 1 din L. nr. 1., cu aplicarea art. 37 lit. a, art. 41 alin.

2, art. 74 alin. 2 și art. 76 lit. c din Codul penal a condamnat pe inculpatul Ș.

E. P. B., fiul lui I. și E., născut la data de (...), în mun. Giurgiu, jud. Giurgiu, domiciliat în B., str. Serghei Rahmaninov, nr. 33, ap. 28, fără forme legale în mun. C.-N., str. A. nr. 1, ap. 31, jud. C., posesor al CI seria RR nr. 5. eliberată de P. S. 2 B., CNP 1., cetățean român, studii medii, fără ocupație, fără loc de muncă, divorțat, recidivist, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc la pedeapsa de 10 luni închisoare.

În baza art. 4 alin. 1 din L. nr. 1., cu aplicarea art. 37 lit. a, art. 41 alin.

2, art. 74 alin. 2 și art. 76 lit. e teza 1 din Codul penal a condamnat pe același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de droguri de risc în vederea consumului propriu la pedeapsa de 2 luni închisoare.

S-a constatat că cele două infracțiuni sunt concurente potrivit art. 33 lit. a din Codul penal și comise în stare de recidivă mare postcondamnatorie - art. 37 lit. a din Codul penal față de condamnarea la pedeapsa de 3 ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, aplicată prin sentința penală nr. 1485/(...) a T. B., rămasă definitivă prin decizia penală nr. 3796/(...) a ÎCCJ și în stare de pluralitate intermediară - art. 40 din Codul penal față de condamnarea la pedeapsa de 6 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, aplicată prin sentința penală nr. 153/(...) a Judecătoriei C.-N., rămasă definitivă prin neapelare la data de (...).

În baza art. 33 lit. a și art. 34 lit. b din Codul penal s-au contopit pedepsele de 10 luni închisoare și 2 luni închisoare în pedeapsa cea mai grea, aceea de 10 luni închisoare.

În baza art. 86^{4 din Codul de procedură penală s-a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare, iar în baza art. 83 din Codul penal s-a revocat și suspendarea condiționată a executării pedepsei de 6 luni închisoare.}

În baza art. 36 alin. 2 din Codul de procedură penală s-a constatat că cele două infracțiuni sunt concurente, iar în baza art. 33 lit. a și art. 34 lit. b din Codul penal s-a contopit pedeapsa de 3 ani închisoare și pedeapsa de 6 luni închisoare în pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani închisoare.

S-a adiționat pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare de mai sus, la pedeapsa rezultantă de 10 luni închisoare stabilită prin prezenta, inculpatul urmând să execute în regim de detenție pedeapsa de 3 ani și 10 luni închisoare.

În baza art. 71 din Codul penal a privat pe inculpat, începând cu data rămânerii definitive a sentinței și până la executarea pedepsei, de dreptul prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a din Codul penal.

S-a dedus din pedeapsa de 3 ani și 10 luni închisoare perioada executată, începând cu data de (...) și până la data de (...), iar în temeiul art. 88 din Codul penal s-a dedus și perioada reținerii și arestului preventiv, începând cu data de (...), la zi.

În baza art. 350 din Codul de procedură penală s-a menținut măsura arestului preventiv.

În baza art. 17 alin. 1 și 2 din L. nr. 1. s-a dispus confiscarea cantității de 5,8 g cannabis și, de la inculpat, a sumei de 5260 lei rezultată în urma comercializării drogurilor.

În baza art. 7 din L. nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat.

În baza art. 189 din Codul de procedură penală s-a stabilit în favoarea B.ui C. suma de 400 lei reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu (av. S. A. C.) ce se va avansa din fondul M.ui Justiției.

În baza art. 191 alin. 1 din Codul de procedură penală a fost obligat inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 2000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, sumă ce include și onorariul apărătorului din oficiu.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în fapt următoarele:

Prin rechizitoriul P.ui de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.

- S. T. C. a fost trimis în judecată inculpatul Ș. E. P. B. pentru săvârșireainfracțiunii de trafic de droguri de risc, prev. de art. 2 al.1 din L. nr.1., cu aplicarea art.41 alin. 2 C. și art. 37 lit. a C.pen și a infracțiunii de deținere de droguri de risc fără drept în vederea consumului propriu prev. de art. 4 alin. 1 din L. nr. 1. cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 37 lit. a din Codul penal.

Cu privire la starea de fapt, s-a reținut în esență în rechizitoriu că în cursul anului 2009, in mod repetat, in baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpatul a vândut și oferit cannabis („skunk" - ce conține tetrahidrocanabinol THC substanță care se regăsește pe T. nr. III - A. la L. nr.

1.) colaboratorului autorizat cu nume de cod „. D." și numiților K. N. M., K. N.

C., T. V. și N. I., de asemenea în cursul anului 2009, in baza aceleiași rezoluții infracționale, a deținut și a consumat in mod repetat cannabis ce conține THC care se regăsește pe T. nr. III - A. la L. nr. 1., singur sau împreună cu alte persoane.

În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele probe și mijloace de probă:

Volumul I: proces-verbal de sesizare din oficiu (f.3), ordonanță de autorizare a folosirii investigatorului sub acoperire și colaboratorului acestuia (f.10-12), procese - verbale de investigații (f.35, 51-53), rapoarte de constatare tehnico științifice întocmite de L. de A. și P., D. și P. din cadrul B.C.CO. C. f.16-19, 24-27, 32-35, 39-42, 47-50, 73-74, 77-80, 82-87), procese- verbale de consemnare a procurării autorizate de droguri (f. 13, 21,29,36,44), încheierea penală nr.238/C/P/2009 a T. C. - Secția penală privind autorizarea efectuării percheziției domiciliare (f.64), proces-verbal de percheziție domiciliară (f.63), autorizația de percheziție nr.89/2009 emisă de Tribunalul Cluj - Secția Penală (f.61), proces-verbal de depistare și de efectuare a percheziției corporale (f.68-69), proces-verbal de efectuare a percheziției autoturismului marca Opel Astra cu numărul de înmatriculare (...) (f.67), declarațiile martorilor L. N. (f.98,132-133), M. V. D. (f.99), P. A. L. (f.94-95,

126-129), C. T. D. (f. 130-131), M. C. E. (f. 134), B. D. B. (f. 136), B. A. O. (f.

137), S. A. (f.138), Olpretean S. F. (f.139), B. C. (f.140), D. D. C. (f.141-142), declarațiile învinuiților T. V. B. (f.91-93,104-107), K. N. M. (f.89-90, 113-119), N. I. (f.100,121-124) și K. N. C. (f.96-97, 109-112), declarațiile inculpatului Ș. E. P. B. (f. 153-156), cererea D. - S. T. C. din data de (...) privind luarea măsurii arestării preventive față de inculpat (f. 157-158), încheierea penală nr. 73/C/ (...) a T. C. - Secția penală privind luarea măsurii arestării preventive (f. 159-

161), ordonanța de reținere nr.34 din (...) (f. 146), mandatul de arestare preventivă nr.63 din (...) (f. 162).

Volumul II - încheierile penale nr.204/C/P/(...) (f.4-5) și 229/C/P/(...) ale T. C. - Secția penală (f.24-25), ordonanțe de delegare (f.7,27), copiile autorizațiilor nr.294 din (...) și nr.335 din (...) ale T. C. Secția Penală (f.6,23), procese-verbale de transcriere a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate in baza încheierilor penale menționate mai sus (f.8-19,28-52).

Apărătorul inculpatului a invocat în faza de judecată în temeiul art. 197 alin. 2, 4 și 5 și art. 64 alin. 2 din Codul de procedură penală excepția nulității mijloacelor de probă (f. 17-21), respectiv a proceselor verbale de cumpărare a unor cantități autorizate de droguri, solicitându-se înlăturarea lor, deoarece acestea au fost întocmite de subinspectorul P. A. - organ necompetent și nu de către investigatorul sub acoperire, ele nu sunt certificate de procuror ci de un agent de poliție, nu respectă condițiile de fond și de formă deoarece nu descriu amănunțit cele constatate, precum și măsurile luate, încălcând astfel dreptul la apărare al inculpatului care nu poate dovedi, din cauza nemenționării datei și orei tranzacției, că în acel moment se afla în cu totul altă parte decât locația menționată în procesul verbal.

Mai mult, procesele verbale nu constituie mijloace de probă deoarece, fiind efectuate în faza actelor premergătoare, ar fi trebuit să fie cuprinse în procesul verbal final de consemnare a tuturor actelor premergătoare pentru a fi mijloace de probă, ori acest proces verbal lipsește din dosarul de urmărire penală.

P. art. 224^{1 alin. 3 din Codul de procedură penală investigatorul sub acoperire culege date și informații în baza autorizației emise potrivit dispozițiilor prevăzute în art. 224², pe care le pune, în totalitate, la dispoziția procurorului.}

La dosarul cauzei există 5 procese verbale de consemnare a efectuării unei cumpărări autorizate de droguri, întocmite la datele de (...), (...), (...), (...) și (...), în care se consemnează faptul că subinspectorul de poliție P. A. sau F. P. s-au întâlnit cu investigatorul sub acoperire pe nume R. V. care le-a înmânat de fiecare dată o substanță de culoare verde-oliv obținută prin cumpărare de la inculpat de către colaboratorul autorizat.

P. art. 224 din Codul de procedură penală, în vederea începerii urmăririi penale, organul de urmărire penală poate efectua acte premergătoare. Atât P. A. cât și F. P. au efectuat acte premergătoare, respectiv s-au întâlnit cu investigatorul sub acoperire R. V. care le-a relatat că a primit de la colaboratorul autorizat substanțe de culoare oliv, care mai târziu s-au dovedit a fi cannabis, obținute prin cumpărare de la Ș. E. P. B..

P. art. 224 alin. 3 din Codul de procedură penală procesul verbal prin care se constată efectuarea unor acte premergătoare, poate constitui mijloc de probă.

S-a constatat deci că P. și F. sunt organe de cercetare penală, făcând parte din poliția judiciară, că aceștia au efectuat acte premergătoare, întâlnindu-se cu investigatorul sub acoperire și că acestea sunt consemnate în 5 procese verbale. Deci, cele 5 procese verbale, fiind întocmite de organe competente și consemnând acte premergătoare, sunt mijloace de probă.

La dosarul cauzei nu există însă procesele verbale ale investigatorilor sub acoperire la care face referire apărătorul inculpatului (decât dacă F. și P. sunt și investigatori sub acoperire). Dacă ar fi existat, acelea ar fi fost întocmite de R. V. în calitate de investigator și ar fi cuprins date directe în sensul că a primit de la colaborator o anumită cantitate de substanță. Neexistând aceste procese verbale nici nu putem discuta despre nulitatea lor.

Pe de altă parte, procesele verbale aflate la dosar nu pot evidenția date concrete privind tranzacțiile, respectiv nu pot specifica data, ora și locația în care s-a încheiat tranzacția deoarece în acest fel ar fi pusă în iminent pericol persoana colaboratorului, a cărei identitate ar fi imediat aflată. Ori ideea colaboratorului autorizat este tocmai aceea a pătrunderii în lumea interlopă prin acceptarea prezenței colaboratorului, perceput și el ca și infractor, de către cei vizați de organele de urmărire penală. Dacă procesele verbale ar specifica date concrete atunci viața și integritatea corporală a colaboratorului ar fi direct afectată de infractori. Î., este de remarcat că procesele verbale de la dosarul cauzei respectă prevederile art. 91 alin. 1 lit. d din Codul de procedură penală, deoarece cuprind descrierea amănunțită a celor constatate, respectiv a faptului că P. și F. s-au întâlnit cu investigatorul, iar acesta le-a predat o anumită cantitate de substanță.

În legătură cu afirmația că investigatorul sub acoperire ar fi trebuit să predea substanțele primite de la colaborator direct procurorului, amintim faptul că potrivit procesului verbal de la fila 6 din vol. I dos. u.p., procurorul a delegat pe subinspectorii P. A. și F. P. să efectueze orice acte premergătoare în vederea lămuririi stării de fapt și identificării tuturor făptuitorilor în prezenta cauză, în temeiul art. 217 alin. 4 din Codul de procedură penală și art. 9 din L. nr. 508/2004, deci nu este nulă nici predarea substanțelor către polițiștii judiciari în loc de procuror.

În legătură cu necesitatea de a întocmi un proces verbal final care să cuprindă și să descrie toate actele premergătoare efectuate într-o cauză, desigur că, pentru acuratețe un astfel de proces-verbal ar fi necesar, însă absența lui, de vreme ce pentru orice act premergător există câte un proces verbal în parte, nu duce la lipsa calității de mijloc deprobă a fiecărui proces verbal în parte, prin urmare din nou nu se poate vorbi de înlăturarea tuturor proceselor verbale efectuate înainte de începerea urmăririi penale, de la dosarul cauzei.

Tribunalul Cluj a reținut că prin rezoluția din data de (...), ora 09,00, a D.

- S. T. C. s-a dispus începerea urmăririi penale față de inculpatul Ș. E. P. B. pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc, prev. și ped. de art. 2 al.l din L. 143/2002 cu aplic art. 41 al.2 Cp. și art.40 Cp. și deținere de droguri de risc, fără drept, pentru consum propriu, prev. și ped. de art. 4 alin. 1 din L. nr. 1., cu aplic. art. 41 alin. 2 C., totul cu aplic.art.33 lit.a Cod penal, (f.54-55, vol.I)

Prin ordonanța din data de (...), ora 12,00, față de inculpatul Ș. a fost pusă in mișcare acțiunea penală pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc, prev. și ped. de art. 2 al.l din L. 143/2002 cu aplic art. 41 al.2 C.p., și deținere de droguri de risc, fără drept, pentru consum propriu, prev. și ped. de art. 4 alin. 1 din L. nr. 1., cu aplic. art. 41 alin. 2 C. , totul cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal (f. 148-159 vol.I).

Prin ordonanța din data (...), față de inculpatul Ș. au fost extinse cercetările și cu privire la alte acte materiale care intră in conținutul aceleiași infracțiuni de trafic de droguri de risc prev. și ped. de art 2 a l . l din L. 1. cu aplic art 41 al.2 Cp., fiind dispusă totodată schimbarea încadrării juridice din faptele reținute inițial în sarcina sa în infracțiunile de trafic de droguri de risc, prev. și ped. de art. 2 al.l din L. 143/2002 cu aplic art. 41 al.2 C.p.și art.37 lit.a Cod penal și deținere de droguri de risc, fără drept, pentru consum propriu, prev. și ped. de art.4 alin.1 din L. 1., cu aplic. art. 41 alin. , C pen. și art.37 lit.a Cod penal, totul cu aplic.art.33 lit.a Cod penal

(f. 150-152, vol.I)

Prin încheierea penală nr. 73/C/P/(...) a T. C. - Secția penală s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului Ș. E. P. B. pentru o perioadă de 29 de zile, începând cu data de (...) și până la data de (...), fiind emis mandatul de arestare preventivă nr.63 din (...) (f. 159-162, vol.I).

În temeiul art. 300^{1 din Codul de procedură penală s-a verificat legalitatea}

și temeinicia măsurii arestului preventiv la data de (...), măsura arestului preventiv fiind menținută pe parcursul judecății de către instanță sau de către

Curtea de A. C. în recurs.

În faza de judecată au fost administrate următoarele probe consemnate în mijloacele de probă: declarația inculpatului (f. 51-52), declarațiile martorilor K.-N. M. (f. 104-105), T. V. B. (f.106), K.-N. C. (f. 107), N. I. (f. 133), C. T. D. (f.

134), B. A. O. (f. 135), B. D. I. (f. 136), L. N. (f. 137), M. V. D. (f. 138), Ș. E. (f.

139), P. A. L. (f. 140), D. D. C. (f. 189), Murany C. E. (f. 190), B. C. (f. 191), O.

Florian I. (f. 230), investigatorul sub acoperire R. V. (f. 208) și colaboratorul autorizat P. D. (f. 209)

Inculpatul nu a recunoscut savârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată, afirmând că nu a vândut niciun fel de droguri sau substanțe halucinogene, iar cele deținute în vederea consumului propriu au fost legale și cumpărate de la o persoană pe nume G. A invocat faptul că polițistul care a fost prezent la percheziție a vrut să-l lovească, probabil frustrat din cauza faptului că nu s-au găsit droguri în apartamentul inculpatului și doar intervenția apărătorului din oficiu l-a oprit. A afirmat că suma de bani primită de la martorul K. N. M. reprezintă contravaloarea unui aparat de mixat muzică pe care i l-ar fi vândut cu suma de 2600 lei, din care a încasat 2400 lei, martorul rămânând restant cu suma de 200 lei. De asemenea, a invocat faptul că este bolnav, rinichii săi fiind polichistici și că tatăl său a decedat din cauzaacestei boli la 35 de ani. A depus în sprijinul afirmațiilor sale acte medicale și certificatul de deces al tatălui. În legătură cu sursa veniturilor a declarat că a primit lunar bani de la mama și sora sa, că a mixat în diverse cluburi pentru bani și că o perioadă a lucrat în Moldova la o firmă de panificație. De asemenea, a obținut bani din contractele pe care le-a încheiat cu diverse firme, în baza contractului de colaborare avut cu firma surorii sale. Deplasarea sa la B. nu a fost pentru a procura droguri, ci pentru a-și găsi un loc de muncă.

Prin prisma probelor administrate, tribunalul a reținut următoarele:

Inculpatul Ș. E. P. B. are domiciliul în municipiul B., însă de aproximativ 4 ani locuiește fără forme legale în municipiul C.-N. Inculpatul Ș. E. P. B. este cunoscut sub porecla de DJ „KP", astfel că frecventează diferite cluburi, printre care și Clubul Gazette situat pe str. C. din C.-N., unde mixează muzică la diferite petreceri. Ca urmare, inculpatul a avut acces facil în cercul de consumatori de droguri de risc, astfel că deși avea antecedente penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de droguri de risc și de mare risc, a ajuns în foarte scurt timp în atenția organelor de urmărire penală, pentru că ar fi vândut și deținut ilegal pentru consum propriu droguri de risc, respectiv cannabis.

La data de (...), în jurul orelor 22,20, inculpatul Ș. a fost depistat de către organele de poliție judiciară în zona gării din municipiul C.-N., acesta fiind însoțit de martorii K. N. C. și T. V. B. Î. existau indicii cu privire la faptul că inculpatul urma să aducă din B. substanțe a căror deținere este interzisă de lege, s-a procedat la efectuarea percheziției corporale a persoanelor amintite, ocazie cu care în portmoneul martorei au fost găsite mai multe țiple cu ziplok despre care ea a arătat că au în conținut cannabis, precum și o bucată de staniol în care se afla o bucată de carton despre care martora a afirmat că este timbru LSD. (f.68-69, vol.I) De asemenea, asupra martorului T. V. B. a fost găsită o pipă de culoare neagră, o țiplă cu ziplok, o farfurie din ceramică de culoare maro și un obiect metalic utilizat pentru fumat. (f.68, vol.I) În urma efectuării percheziției corporale a inculpatului nu au fost găsite bunuri sau obiecte a căror deținere să fie interzise de lege. (f.68-

69, vol.I).

Î. martorul T. V. B. s-a deplasat la locul de întâlnire cu inculpatul cu autoturismul marca Opel Astra cu numărul de înmatriculare (...), s-a procedat la percheziționarea acestuia, ocazie cu care în scrumiera aflată lângă bancheta din spate au fost găsite mai multe resturi de țigări confecționate artizanal, despre care martorul a susținut la acel moment că este posibil să conțină droguri (f.67, vol.I).

Pe baza actelor existente la dosarul cauzei, s-a stabilit că întreaga activitate infracțională a inculpatului Ș. E. P. B. s-a desfășurat în cursul anului

2009, iar conduita sa antisocială a fost întreruptă doar ca urmare a intervenției organelor judiciare penale.

Fapta inculpatului Ș. E. P. B. raportat la învinuitul K. N. M. - consumator:

Martorul K. N. M. este DJ cunoscut sub numele de „DJ M.", astfel că frecventează diferite cluburi din C.-N. printre care și Clubul Gazette situat pe str.C. nr.16. La sfârșitul anului 2008 - începutul anului 2009, învinuitul 1-a cunoscut pe inculpat și întrucât amândoi aveau preocupări muzicale au ajuns să se împrietenească. A., martorul a ajuns să-1 viziteze pe inculpatul Ș. E. P. B. pe care îl cunoștea sub porecla de „."sau „DJ KP", la locuința sa situată la acea vreme pe str. A. V. V., în apropierea Complexului Comercial Iulius Mall. Cu ocazia unei vizite pe care martoru l i-a făcut-oinculpatului, in cursul lunii februarie 2009, inculpatul i-a oferit acestuia spre consum o țigară confecționată artizanal, care conținea cannabis.

La sfârșitul lunii aprilie 2009, martorul s-a deplasat din nou la locuința inculpatului Ș. și cu acea ocazie a cumpărat de la acesta cantitatea de aproximativ 8 grame cannabis cu prețul de 60 lei/gram; astfel că a plătit în total suma de aproximativ 450 lei. Martorul a consumat canabisul achiziționat de la inculpat la un festival de muzică electr onică care a fost organizat în perioada respectivă în P. N. R., împreună cu alte persoane participante la festival.

Ulterior, în cursul lunii iulie 2009, martorul l-a vizitat din nou pe inculpat la locuința sa, pe str. A. unde acesta locuia împreună cu prietena sa, martora P. A. L. Î. martorul urma să se deplaseze pe litoral împreună cu mai mulți prieteni de-ai săi, a cumpărat de la inculpat cantitatea de aproximativ

15-16 grame de cannabis, cu suma de 60 lei/gram, pentru care a plătit în total suma de 850 lei. Martorul a menționat că a observat cu acea ocazie, că inculpatul păstra drogurile în sertarul unei mese de birou și că după ce i-a achitat întreaga sumă, a împărțit cannabisul în 4 porții și l-a ambalat în pungi de plastic, (f.l 15, vol.I)

Martorul a arătat că în cursul lunii iulie 2009, a organizat o petrecere într-un bar din municipiul C.-N., la care au participat mai multe persoane, iar cu acea ocazie, inculpatul a confecționat dintr-o bucată de cannabis aproximativ 3-4 jointuri pe care le-a oferit spre consum mai multor persoane care erau de față, inclusiv martorului K. N. M., care a tras câteva fumuri dintr-o astfel de țigară. În cursul lunii septembrie 2009, martorul K. M. a organizat o nouă petrecere cu ocazia zilei sale de naștere, motiv pentr u care a cumpărat de la inculpat cantitatea de aproximativ 30 de grame cannabis cu suma de 50 lei/gram. Și de această dată martorul K. s-a deplasat la locuința inculpatului, situată pe str. A., unde din nou a scos cannabisul din sertarul mesei de birou, l-a cântărit cu un cântar electronic de culoare neagră, încasând suma de 1500 lei cu titlul de avans. I-a dat drogurile, urmând ca ulterior martorul să-i plătească diferența de bani.

În cursul lunii septembrie 2009, martorul K. M. i-a cerut din nou inculpatului să îi vândă încă 10 grame de cannabis, deoarece intenționa ca împreună cu mai mulți prieteni să se deplaseze la C. T. Î. inculpatul era plecat la B., acesta i-a spus martorului să se deplaseze la locuința sa unde îl va aștepta martora P. A. L., căreia urma să îi plătească suma de bani și de la care urma să ridice drogurile. Martorul s-a deplasat la locuința inculpatului, unde i-a dat martorei P. A. L. suma de aproximativ 1800 lei, reprezentând contravaloarea drogurilor achiziționate anterior și plătite parțial și o parte din valoarea drogurilor ridicate cu acea ocazie.

Susținerile martorului K. N. M. sunt confirmate și de declarația martorei

P. A. L., care a precizat că în cursul lunii septembrie 2009, în timp ce inculpatul era plecat la B., K. N. M. a venit de două ori la locuința lor, o dată când a predat o sumă de bani și a ridicat un pachet pe care îl lăsase pregătit inculpatul, și încă o dată când martorul i-a dat suma de aproximativ 2000 de lei. Cu ocazia audierii sale în fața procurorului, martora P. A. L. a precizat și faptul că în cursul verii anului 2009 a găsit în sertarul mesei de birou o substanță vegetală de culoare verde închis, care era împachetată într-o pungă obișnuită de nailon transparent. M. a arătat că întrebându-1 pe inculpat ce fel de substanță este cea găsită în sertar, acesta a afirmat că este vorba despre o substanță legală ce a comandat-o pe internet, însă cu toate acestea, martora a precizat că nu a văzut ca punga în care era împachetatăsubstanța să aibă vreo etichetă sau sau desenat ceva pe ea. Mai mult, din depoziția acesteia a rezultat și faptul că inculpatul nu avea nici o sursă de venit și că de fiecare dată susținea că îi sunt trimise diferite sume de bani de mama și sora sa, precum și faptul că într-adevăr în cursul lunii septembrie

2009 martorul K. N. M. i-a lăsat inculpatului de două ori diferite sume de bani.

(f. 128, vol.I).

Față de cele reținute în faza de urmărire penală, s-a menționat în plus că, martorul K. N. M. și-a menținut în totalitate declarația de la procuror, indiferent de ezitările și precizările pe care le-a făcut cu ocazia audierii sale de către instanță, ascultare care a avut loc, evident, în prezența inculpatului. D. inculpatului în sensul că suma de bani pe care a primit-o de la martor reprezintă prețul unui mixer pe care i l-a vândut acestuia, nu a fost confirmată de K. M. A reținut tribunalul că martorul nu a cumpărat nici un aparat de mixat muzică de la inculpat, iar suma de bani dată acestuia direct sau prin intermediul prietenei sale, reprezintă prețul substanțelor pe care le-a achiziționat martorul de la Ș. E.

F. că nu este vorba de substanțe comercializate legal ci de droguri reiese și din faptul că martorul și inculpatul nu au vorbit în mod direct la telefon despre acele substanțe, ori dacă erau legale nu ar fi avut nici un motiv să se ascundă. În plus, inculpatul nu a pomenit niciodată de faptul că ar fi vândut martorului „. legale";. El a specificat clar „eu nu am vândut la nimeni nimic";, ori acest lucru înseamnă că nu a vândut nici spice cumpărat de pe internet, iar ceea ce a achiziționat martorul de la el, era cannabis, nu doar prin prisma „. dosarului";, cum susține martorul că a dedus, ci prin coroborarea declarațiilor celor doi.

Nu în ultimul rând, este de menționat că, declarația martorului de la instanță începe cu „având în vedere că a trecut mai mult timp din momentul în care am dat-o (n.n. declarația la procuror) nu mai pot să repet acum cantitatea exactă de substanță, derivat de cannabis, pe care am cumpărat-o de la inculpat";.

In ceea ce privește conduita antisocială a inculpatului Ș. E. P. B. față de martorul K. N. M.- consumator, s-a considerat că aceasta se circumscrie art. 2 al.l din L. 1., elementul material al infracțiunii regăsindu-se sub forma

„oferirii" cu orice titlu și „vânzării „ drogurilor de risc, fără drept.

Fapta inculpatului Ș. E. P. B. raportat la martorul T. V. B. - consumator :

Martorul T. V. B. este prieten cu K. N. M., iar cu ocazia unei petreceri pe care acesta a organizat-o în Clubul Gazette din C.-N. 1-a cunoscut pe inculpatul Ș. E. P. B.. Î. și martorul era pasionat de muzică electronică, între el și inculpat s-a legat o relație de amiciție, motiv pentru care în cursul lunii mai 2009, împreună cu K. N. M. și cu sora acestuia K. N. C. au fost invitați la locuința inculpatului. Cu acea ocazie, inculpatul a confecționat în prezența lor un joint din cannabis și a întrebat dacă sunt de acord să consume împreună cu el. Cei trei au fost de acord, astfel că împreună cu inculpatul au consumat joint-ul respectiv fără însă a plăti ceva în schimbul acestuia (f. 104-106, vol.I)

Ulterior, in luna iulie 2009, martorul T. s-a deplasat, împreună cu prietena sa, K. N. C. la locuința inculpatului situată pe str.A., unde din nou inculpatul a confecționat în prezența lor un joint din cannabis, pe care l-au consumat toți trei, fără a plăti bani pentru acesta, (f.104-106, vol.I)

Cu ocazia audierii sale în fața procurorului, martorul a recunoscut că este consumator de droguri. De asemenea, martorul a arătat că a cules singur cannabis de proastă calitate de pe un câmp situat în apropierea localității R., jud. Sibiu, motiv pentru care la data la care a fost oprit de cătreorganele de poliție, asupra sa au fost găsite două pipe pe care le-a folosit anterior pentru a consuma droguri de risc. (f. 104-106, vol.I) Din conținutul depoziției sale a rezultat faptul că, fiind consumator de droguri de mai mult timp, a avut posibilitatea să facă diferența între calitatea cannabisului cules de pe câmp și cel care i-a fost oferit de către inculpat (f. 104-106, vol.I). Totodată, a arătat că a aflat ulterior chiar de la martorul K. N. M., că acesta a cumpărat de mai multe ori cannabis, de la inculpat.

Martorul T., a menținut în totalitate declarația din faza de urmărire penală, iar în faza de judecată a specificat clar că i s-a oferit de inculpat în 3 ocazii, cannabis.

In ceea ce privește conduita antisocială a inculpatului Ș. față de martorul T. V. B. - consumator, s-a considerat că aceasta se circumscrie art 2 al.l din L. 1., elementul material al infracțiunii regăsindu-se sub forma

„oferirii" cu orice titlu a drogurilor de risc, fără drept.

Fapta inculpatului Ș. E. P. B. raportat la martorul N. I. - consumator:

Martorul N. I. l-a cunoscut pe inculpatul Ș. E. P. B. în urmă cu aproximativ 4 ani întrucât frecventau același anturaj, martorul fiind și el DJ cunoscut sub numele de „DJ J.". A., întrucât obișnuiau să mixeze la mai multe petreceri împreună, cei doi s-au împrietenit, astfel că martorul îl cunoștea pe inculpat doar sub porecla „." sau „DJ KP"(f. 121-122, vol.I)

In cursul anului 2009, martorul l-a vizitat pe inculpat la locuința sa de pe str. A. Cu acea ocazie, inculpatul a scos din sertarul unei mese de birou o substanță vegetală din care a confecționat un joint, pe care 1-a oferit spre consum martorului. A. a fost de acord să fumeze și el din joint-ul respectiv, mai ales că inculpatul nu i-a cerut bani pentru el. Martorul a arătat că de față la cele întâmplate se mai aflau doi tineri, pe care însă nu îi cunoștea dar despre care a putut afirma că au consumat și ei din joint-ul oferit de către inculpat.

Martorul și-a menținut declarația din faza de urmărire penală dar nu și sub aspectul faptului că ar fi afirmat, că ceea ce i-a oferit inculpatul a fost cannabis, deoarece nu știe ce era. A recunoscut că mai erau prezenți și alți doi tineri și prietena inculpatului și că au consumat cu toții din același joint.

Î. martorul și-a schimbat declarația din faza de urmărire penală declarând că nu a menționat cuvântul cannabis cu ocazia audierii, că nu știe de fapt să facă diferența dintre cannabis și alte ierburi, decât prin prisma faptului că drogul ilegal nu miroase atât de chimic, iar nici un alt mijloc de probă nu se coroborează cu prima declarație (sau cu cea de-a doua), pentru a se putea stabili cu certitudine ce anume i-a oferit spre consum inculpatul martorului, pentru a se respecta principiul in dubio pro reo, fapta de a-i fi oferit cannabis martorului N. I., nu va fi reținută în sarcina inculpatului.

Fapta inculpatului Ș. E. P. B. față de martora K. N. C. - consumatoare:

M. K. N. C. este sora martorului K. N. M. și prietena martorului T. V.

B., fiind totodată și ea pasionată de muzică electronică. A., frecventând același anturaj l-a cunoscut pe inculpatul Ș. E. P. B. despre care știa că este „DJ KP".

In cursul lunii februarie 2009, împreună cu fratele său s-au deplasat la locuința inculpatului Ș., situată pe str. A. V. V. în apropierea Complexului Comercial Iulius Mall. Cu acea ocazie, inculpatul a confecționat în prezența celor doi un joint din cannabis pe care l-a oferit spre consum acestora, fără a le cere bani. Cei doi au fost de acord astfel că și martora împreună cu fratele ei și cu inculpatul au fumat din țigara ce conținea cannabis. (f. 109-110, vol.I)

Ulterior, în cursul lunii mai 2009, martora s-a deplasat împreună cu martorul T., din nou la locuința inculpatului situată pe str. A., unde acestalocuia cu martora P. A. L. Și de această dată inculpatul și-a confecționat un joint din cannabis pe care l-a oferit celor doi martori și pe care l-au fumat împreună. In cursul lunii iulie 2009 cei doi împreună cu martorul K. N. M. s- au deplasat din nou la locuința inculpatului și împreună cu acesta au consumat un joint confecționat din cannabis.

La scurt timp după cele întâmplate, martora K. N. C. s-a deplasat singură la locuința inculpatului Ș., unde acesta i-a oferit din nou spre consum un joint care conținea cannabis și pe care l-au consumat împreună (f.l 10, vol.I).

Cu ocazia audierii sale martora a arătat că nu a plătit bani pentru cannabisul pe care 1-a primit de la inculpat și că niciodată nu a văzut-o pe prietena acestuia, martora P. A. L. să consume droguri sau să stea împreună cu ei în timp ce consumau astfel de substanțe.(f. 110, vol.I) De asemenea, a arătat că a aflat de la fratele său - martorul K. N. M. că acesta a cumpărat de la inculpat de mai multe ori cannabis, pentru a-l consuma împreună cu alți prieteni de-ai săi; însă nu a putut preciza ce cantitate și cu ce sumă de bani.

S-a menționat că martora și-a menținut declarația din faza de urmărire penală cu toate că în fața instanței a declarat că nu știe ce substanță a consumat. A declarat că a fost întrebată de către polițist dacă a consumat skunk sau cannabis și a răspuns că nu știe și că nici nu o interesează. Dar, atâta timp cât a fumat din aceleași țigări ca și T. V. B., prietenul ei, iar acesta a declarat că în mod cert ceea ce i-a oferit ei și fratelui ei, inculpatul, este cannabis, s-a apreciat că este pe deplin dovedit faptul că martorei i s-a oferit spre consum, cannabis. De altfel, indirect acest lucru reiese și din convorbirile telefonice interceptate, unde martora îi telefonează inculpatului și se înțeleg să se întâlnească dar, fără a preciza pentru ce, inculpatul cunoscând că telefoanele sunt ascultate încă de la precedenta urmărire penală a sa, pentru trafic de droguri.

Față de cele de mai sus, s-a apreciat că acest act material urmează a fi reținut în sarcina inculpatul Ș. E. P. B. întrucât conduita sa antisocială îmbracă forma oferirii cu orice titlu și se circumscrie laturii obiective a infracțiunii de trafic de droguri de risc prev. și ped. de art. 2 al.l din L. 1..

Apărătorul inculpatului a solicitat achitarea inculpatului, printre altele și pentru că declarațiile martorilor au fost obținute în mod nelegal, prin șantaj și promisiuni, pentru că niciunul dintre martori nu ar fi declarat că au cumpărat sau li s-a oferit de către inculpat cannabis și că datorită presiunilor la care au fost supuși,la organele de poliție, au acceptat să semneze depozițiile în care era menționat cuvântul cannabis. T. a reținut că principalii martori au ajuns la sediul B. la ora 22.30, în urma flagrantului, datorită faptului că la acea oră a sosit trenul cu care venea inculpatul de la B., iar pe de altă parte niciunul dintre martori nu ar fi avut de ce să fie speriat, dacă ar fi fost nevinovat iar faptul că sunt șantajabili se poate datora doar împrejurării că au știut clar că au consumat droguri și eventual, s-au temut de ceea ce vor păți. De altfel, niciunul dintre ei nu a declarat că ar fi fost timorat, amenințat, bătut, înfricoșat sau intimidat în vreun fel de către polițiști, dovadă și faptul că majoritatea au arătat că își mențin declarațiile. N. unul, nici măcar inculpatul, care se pare că ar fi avut motive serioase și chiar probe să o facă, nu au formulat plângere penală împotriva organelor de anchetă pentru purtare abuzivă.

Raportat la declarațiile martorei P. A. L., prietena inculpatului, date atât în faza de urmărire penală cât și în cea de judecată, s-a apreciat că aceasta este de o naivitate crasă, prin urmare depoziția ei a putut fi influențată deoricare dintre părți, de-a lungul procesului. Singurele aspecte care merită reținute din toate declarațiile sunt cele legate de faptul că a găsit într-un sertar din biroul inculpatului, despre existența căruia au declarat mai mulți martori, o pungă cu o substanță vegetală de culoare oliv, despre care ea a presupus că este drog, datorită antecedentelor inculpatului, precum și faptul că martorul K. N. M. i-a lăsat ei o sumă de bani pentru inculpat. De asemenea, este important că inculpatul și martora s-au certat de mai multe ori din cauza lipsei de bani, respectiv a faptului că doar martora lucra, iar inculpatul și-a permis să-și cumpere substanțe, de pe net.

La data de (...), prin ordonanța procurorului DIICOT - serviciul T. C. a fost autorizată folosirea unui investigator sub acoperire, cu nume de cod R.

V. și a colaboratorului acestuia pe nume „. D., pe o perioadă de 60 de zile, precum și procurarea de către aceștia a cantității de 2 kg cannabis și 2 k g rezină de cannabis de la persoana cunoscută sub numele de „..

Ulterior, substanța respectivă a fost predată L.ui de A. și P. al D., P. din cadrul B.C.C.O C. pentru a se stabili dacă are substanțe active dintre cele ce se regăsesc pe tabelele anexă la L. nr. 1..

Din raportul de constatare tehnico-științifică nr. 8. din data de (...) întocmit de același laborator a rezultat faptul că proba înaintată a fost constituită din 2 grame cannabis și că în urma analizelor s-a pus în evidență tetrahidrocannabinolul (THC), substanță psihotropă biosintetizată de planta cannabis care se regăsește pe T. A. nr.III din L. nr.l43/2000.(f.24-26, vol.I). Ulterior, cantitatea de 2 grame cannabis rămasă în urma analizelor de laborator a fost ambalată și sigilată cu sigiliul MI 11036 fiind depusă la C. de

C. D.

La data de (...), inculpatul Ș. E. P. B. i-a vândut cu suma de 120 lei colaboratorului autorizat, cu nume de cod „. D.", o cantitate de substanță vegetală de culoare verde olive, despre care a afirmat că este skunk.(f.21, vol.I)

Ulterior, substanța respectivă a fost predată L.ui de A. și P. al D., P. din cadrul B.C.C.O C. pentru a se stabili dacă conține substanțe active dintre cele ce se regăsesc pe tabelele anexă la L. nr. 1..

Din raportul de constatare tehnico-științifică nr. 8. din data de (...) întocmit de același laborator a rezultat faptul că proba înaintată a fost constituită din 1,8 grame cannabis și că în urma analizelor s-a pus în evidență tetrahidrocannabinolul (THC), substanță psihotropă biosintetizată de planta cannabis care se regăsește pe T. A. nr.III din L. nr.l43/2000.(f.24-26, vol.I). Ulterior, cantitatea de 1 gram cannabis rămasă în urma analizelor de laborator a fost ambalată și sigilată cu sigiliul MI 11036 fiind depusă la C. de C. D.

Din raportul de constatare tehnico-științifică nr.8. din data de (...) întocmit de L. de A. și P. al D. P. din cadrul B.C.C.O C. a rezultat faptul că proba înaintată a fost constituită din 1,5 grame cannabis și că în urma analizelor s-a pus în evidență tetrahidrocannabinolul (THC) substanță psihotropă biosintetizată de planta cannabis care se regăsește pe T. A. nr.III din L. nr.l43/2000.(f.32-34, vol.I) Ulterior, cantitatea de l gram cannabis rămasă în urma analizelor de laborator a fost ambalată și sigilată cu sigiliul MI

11036 fiind depusă la C. de C. D. (f.36, vol.I)

Din raportul de constatare tehnico-științifică nr.8. din data de (...) întocmit de L. de A. și P. al D. P. din cadrul B.C.C.O C. a rezultat faptul că proba înaintată a fost constituită din 1,6 grame cannabis și că în urma analizelor s-a pus în evidență tetrahidrocannabinolul (THC) substanță psihotropă biosintetizată de planta cannabis care se regăsește pe T. A. nr.III din L. nr.l43/2000.(f.39-41, vol.I) Ulterior, cantitatea de l gram cannabis rămasă în urma analizelor de laborator a fost ambalată și sigilată cu sigiliul MI

11036, fiind depusă la C. de C. D. (f.43, vol.I)

La data de (...), inculpatul Ș. E. P. B. i-a vândut cu suma de 180 lei colaboratorului autorizat, cu nume de cod „. D.", o cantitate de substanță vegetală de culoare verde olive, despre care a afirmat că este skunk.(f.44, vol.I) Ulterior, substanța respectivă a fost predată L.ui de A. și P. al D., P. din cadrul B.C.C.O C. pentru a se stabili dacă conține substanțe active dintre cele ce se regăsesc pe tabelele anexă la L. nr. 1..

Din raportul de constatare tehnico-științifică nr.8. din data de

(...) întocmit de L. de A. și P. al D. din cadrul B.C.C.O C. a rezultat faptul că proba înaintată a fost constituită din 1,8 grame cannabis și că în urma analizelor s-a pus în evidență tetrahidrocannabinolul (THC) substanță psihotropă biosintetizată de planta cannabis care se regăsește pe T. A. nr.III din L. nr.l43/2000.(f.47-49, vol.I) Ulterior, cantitatea de 1,3 gram cannabis rămasă în urma analizelor de laborator a fost ambalată și sigilată cu sigiliul MI 11036 fiind depusă la C. de C. D. (f.50, vol.I).

S-a solicitat de către apărătorul inculpatului și efectuarea unei constatări tehnico-științifice care să stabilească ce fel de substanță este cea supusă examinării, prin rapoartele de mai sus și care este concentrația de THC din acestea. Proba a fost respinsă de către instanță deoarece rapoartele tehnico-științifice efectuate până în prezent au relevat în mod cert că este vorba de cannabis, au afirmat existența THC și a niciunei alte substanțe în componența materialului supus examinării. Mai mult, ceea ce se menționează în tabelul III ca fiind drog de risc este cannabisul și nu tetrahidrocanabinolul, ori rapoartele tehnico-științifice au arătat în mod clar că substanța comercializată colaboratorului autorizat este cannabis, iar concentrația de THC nu are nicio relevanță.

In baza investigațiilor care au fost efectuate de către lucrătorii de poliție judiciară și în baza informațiilor furnizate de către investigatorul sub acoperire s-a reușit identificarea persoanei cunoscută sub numele de „." ca fiind inculpatul Ș. E. P. B. (f.35, vol.I) Datele furnizate de către investigatorul sub acoperire se coroborează cu declarațiile martorilor audiați în prezenta cauză în conținutul cărora s-a menționat faptul că toți îl cunoșteau pe inculpat cu acest nume sau cu numele de „DJ KP".

Prin încheierea penală nr.238/C/P/(...) Tribunalul Cluj - Secția Penală a dispus autorizarea efectuării unei percheziții domiciliare la locuința inculpatului situată în C.-N., str.A. nr.l,ap.31 jud C.,fiind emisă autorizația nr.89/2009; însă în urma punerii în executare a acesteia nu au fost găsite substanțe a căror deținere este interzisă de lege. (f.61,63-64, vol.I)

Analizând probele administrate în cauză s-a considerat de către tribunal, că acestea dovedesc faptul că inculpatul a vândut și a oferit droguri de risc, iar scopul săvârșirii faptei respective a fost acela de realizare a unui câștig material.

În susținerea vinovăției inculpatului cu privire la comiterea infracțiunii de trafic de droguri de risc, prev. și ped. de art. 2 alin.l din L. nr.

1., cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, instanța a arătat că inculpatul a vândut de 5 ori colaboratorului autorizat substanțe care s-au dovedit în urma analizelor de laborator, ca fiind cannabis. T. tranzacțiile efectuate au avut loc în perioada iulie -septembrie 2009, perioadă de timp cu privire la care fac referire toate persoanele audiate în cauză, care au afirmat că au primit sau cumpărat substanțe de la inculpat. Mai mult, suma de bani plătită de martorul K. N. M. pentru un gram de substanță este identică cu aceea plătită de colaboratorul autorizat pentru un gram de cannabis, ceea ce denotă o dată în plus că inculpatul este vinovat de săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc. F. că inculpatul a traficat cannabis nu este demonstrat doar de declarațiile investigatorului sub acoperire și ale colaboratorului autorizat ci și de declarațiile martorilor K. N. M., K. N. C. și T. V. B. În plus, în dosarul anterior al T. B., inculpatul a fost condamnat tot pentru trafic de droguri, respectiv de marijuana și ecstasy. Ori marijuana și cannabis-ul sunt același lucru, primul fiind denumirea americană, iar al doilea cea europeană, a aceleiași substanțe. Inculpatul a presupus și care este identitatea colaboratorului autorizat, ori, dacă nu ar fi avut tangență cu acesta în sensul de a-i vinde droguri sau dacă nu ar fi vândut nimănui droguri nu ar fi avut cum să banuiască vreo persoană.

Prin încheierile penale numerele 204/C/P/(...) și 229/C/P/l(...) emise de Tribunalul Cluj - Secția penală, s-a dispus interceptarea și înregistrarea pe suport magnetic a convorbirilor și comunicărilor purtate de inculpatul Ș. E. P. B., de la postul telefonic cu nr. 0733465105. In conținutul convorbirilor și comunicărilor telefonice purtate de către inculpatul Ș., cu martorii audiați în cauză, se desprinde faptul că acesta procura droguri, iar în acest sens, sunt relevante convorbirile telefonice purtate la datele de: (...), ora

23,51:13 (f.15, vol.II); (...), ora 16,29:55 (f.28-29, vol.II); (...), ora 17,13:56 (f.44-

45, vol.II); (...), ora 12,00:38 (f.48-49, vol.II).

Din probele administrate în cauză a rezultat și faptul că inculpatul a consumat în cursul anului 2009 cannabis împreună cu martorii K. N. M., K. N. C. și T. V. B., astfel că în sarcina sa s-a reținut și infracțiunea de deținere de droguri de risc pentru consum propriu, prev. și ped. de art.4 alin.l din L. nr. 1., cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal și 37 lit.a C.

Pe cale de consecință, s-a considerat așadar că faptele reținute în sarcina inculpatului au fost probate, pe de o parte prin conținutul unor depoziții testimoniale care confirmau atât faptul că inculpatul comercializa și oferea droguri de risc, iar pe de altă parte, prin procesele - verbale de consemnare a procurărilor de droguri de risc, autorizate.

În drept:

Fapta inculpatului Ș. E. P. B., care în cursul anului 2009, in mod repetat, in baza aceleiași rezoluții infracționale, a vândut și oferit cannabis („skunk" - tetrahidrocannabinol THC, substanță care se regăsește pe T. nr.III - A. la L. 1.) colaboratorului autorizat cu nume de cod „. D. " și numiților K. N. M., K. N. C. și T. V. întrunește elementele constitutive aleinfracțiunii de trafic de droguri de risc prev.și ped.de art.2 al.l din L. 1. modificată prin L. 5. cu aplic art. 41 al.2 C. și art.37 lit.a C..

Fapta inculpatului Ș. E. P. B., care in cursul anului 2009, in baza aceleiași rezoluții infracționale, a deținut și a consumat in mod repetat cannabis - THC care se regăsește pe T. III - A. la L. nr. 1., singur sau împreună cu alte persoane, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de deținere de droguri de risc fără drept pentru consum propriu prev. și ped. de art. 4. din L.

1. modificată prin L. 5. cu aplic art 41 al.2 Cpen. și art.37 lit.a C.

La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului, în temeiul art. 72 din Codul penal, instanța a ținut cont de dispozițiile părții generale a Codului penal, de limitele speciale de pedeapsă prevăzute de L. 1., de circumstanțele personale ale inculpatului: persoană tânără ajutat financiar de mama și sora sa, suferă de o boală congenitală (rinichi polichistici) ce a produs decesul tatălui și unchiului său, de cantitatea mică de droguri traficată (sub 50 de grame), este recidivist, inculpatul săvârșind infracțiunile în stare de recidivă față de o condamnare anterioară tot pentru trafic de droguri, de faptul că nu a recunoscut comiterea infracțiunilor, dar care a avut un comportament corespunzător pe parcursul judecății, nu au fost găsite droguri nici la percheziția corporală și nici la cea domiciliară.

S-a considerat că raportat la cantitatea mică de droguri traficată, la faptul că nu s-au găsit substanțe ilegale cu ocazia perchezițiilor, precum și la faptul că martorii nu au fost trimiși în judecată deși cel puțin fapta lui K. N. M. este similară cu cea a inculpatului, acestuia din urmă i-au fost recunoscute circumstanțele atenuante prev.de art. 74 alin. 2 din Codul penal, astfel că pedeapsa pentru fiecare infracțiune va fi redusă sub minimul special prevăzut de lege.

Inculpatul a fost așadar condamnat la pedeapsa de 10 luni închisoare pentru savârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc și la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru savârșirea infracțiunii de deținere ilegală de droguri de risc în vederea consumului propriu.

În baza art. 33 lit. a și art. 34 lit. b din Codul penal s-au contopit pedepsele de 10 luni închisoare și 2 luni închisoare în pedeapsa cea mai grea, aceea de 10 luni închisoare, infracțiunile fiind concurente.

În baza art. 86^{4 din Codul penal s-a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare, iar în baza art. 83 din Codul penal s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 6 luni închisoare, deoarece infracțiunile pentru care a fost condamnat inculpatul prin prezenta sentință, au fost comise în interiorul ambelor termene de încercare stabilite de instanțe.}

În baza art. 36 alin. 2 din Codul penal s-a constatat că cele două infracțiuni sunt concurente, iar în baza art. 33 lit. a și art. 34 lit. b din Codulpenal s-a contopit pedeapsa de 3 ani închisoare și pedeapsa de 6 luni închisoare în pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani închisoare.

S-a adiționat pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare de mai sus la pedeapsa rezultantă de 10 luni închisoare stabilită prin prezenta, inculpatul urmând să execute în regim de detenție pedeapsa de 3 ani și 10 luni închisoare.

În baza art. 71 din Codul penal a fost privat inculpatul, începând cu data rămânerii definitive a sentinței și până la executarea pedepsei, de dreptul prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a din Codul penal.

În baza art. 350 din Codul de procedură penală s-a menținut măsura arestului preventiv deoarece temeiurile care au stat la baza arestării subzistă, iar inculpatul a fost condamnat prin prezenta la o pedeapsă privativă de libertate.

În baza art. 17 alin. 1 și 2 din L. nr. 1. s-a dispus confiscarea cantității de 5,8 g cannabis și, de la inculpat, a sumei de 5260 lei rezultată în urma comercializării drogurilor.

În baza art. 7 din L. nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat.

În baza art. 189 din Codul de procedură penală s-a stabilit în favoarea

B.ui C. suma de 400 lei reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu în faza de urmărire penală (av. S. A. C.) ce se va avansa din fondul M.ui Justiției.

Împotriva soluției instanței de fond au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție DIICOT - S. T. C. și inculpatul Ș. E. P.

B..

Prin motivele scrise, inițial, DIICOT a solicitat admiterea apelului, desființarea hotărârii T. C. sub aspectul laturii penale și efectuând o nouă individualizare judiciară a sancțiunilor ce se impun a fi aplicate inculpatului, să se înlăture circumstanțele atenuante eronat reținute în favoarea acestuia și aplicarea unor pedepse în limitele speciale prevăzute de lege pentru infracțiunile comise, iar în subsidiar, solicită majorarea pedepselor aplicate deja inculpatului de către Tribunalul Cluj cu reținerea de circumstanțe atenuante, față de pericolul social sporit al faptelor și făptuitorului și modul concret de realizare a activității infracționale.

În ședința publică din 12 ianuarie 2011 reprezentantul DIICOT a solicitat doar înlăturarea circumstanțelor atenuante prev.de art.74 C.reținute în favoarea inculpatului de către Tribunalul Cluj și aplicarea unor pedepse în limitele speciale prevăzute de L. 1.. Câtă vreme, nu s-a invederat expres că nu mai susține și cererea subsidiară, Curtea va analiza calea de atac exercitată prin prisma ambelor petite formulate.

Inculpatul, prin apărătorul său ales, a solicitat admiterea căii de atac promovate, desființarea în întregime a sentinței penale 352 din 22 iulie 2010 a

T. C. și judecând pe fond cauza, a se dispune achitarea sa pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art.2 alin.1 și art.4 alin.1 din L. 1. cu aplicarea art.41 alin.2 C.și art.37 lit.a C.în temeiul art.10 lit.a rap.la art.11 pct.2 lit.a

C.întrucât faptele nu există.

În susținerea nelegalității și netemeiniciei hotărârii de condamnare, s-a invocat faptul că toate probele care au stat la baza deciziei magistratului sunt lovite de nulitate absolută potrivit art.197 alin.2 C., astfel că ele fiind nelegal obținute, instanța de fond trebuia să facă aplicarea art.64 alin.2 C., în sensul înlăturării lor de la dosar.

În acest sens, se învederează că principalele probe care au stat la baza trimiterii în judecată a inculpatului sunt 5 procese-verbale de predare-primire a unor cantități autorizate de droguri, întocmite de către subinspectorul A. P.. Apărătorul inculpatului precizează că toate cele 5 acte sunt nule absolut deoarece au fost întocmite de un organ necompetent și nu respectă cerințele legale de formă și de fond. O. de poliție judiciară au competența de a efectua acte premergătoare ce trebuie consemnate în procese verbale. Cu toate acestea, achiziționarea autorizată a drogurilor nu reprezintă un act premergător desfășurat de către subinspectorul P. A., în baza delegării procurorului. P. autorizației emisă de procuror, singurul competent să încheie procesele verbale de achiziție autorizată a drogurilor era, investigatorul sub acoperire „. V., în urma cumpărării de către el însuși sau de către colaboratorul autorizat, a stupefiantelor. Practic, actele premergătoare desfășurate de către organele de poliție judiciară au constat în: contactarea investigatorului sub acoperire și formularea unei solicitări către procuror de a autoriza activitatea investigatorului și a colaboratorului acestuia. Aceste acte sunt consemnate în procesele verbale aflate la dosarul cauzei. Procesele verbale de achiziție autorizată a unor cantități de droguri nu vizează însă acte desfășurate de către organele de poliție judiciară, ci de către investigatorul „. V.. Așadar, competența legală de a întocmi aceste procese verbale revine exclusiv investigatorului sub acoperire. F. că doar investigatorul sub acoperire avea competența de a încheia procesele verbale, sub controlul procurorului este confirmat și de textul art.224/1 alin.3 C. În sinteză, procedura legală de obținere a unor mijloace materiale de probă era încheierea proceselor-verbale de achiziție a unor cantități autorizate de droguri de către investigatorul sub acoperire și mai apoi, predarea acestora procurorului și întocmirea de către acesta din urmă a unui proces-verbal de predare-primire. În speța de față, procedura nu a fost respectată, fiind întocmite doar procese verbale de cumpărare a unor cantități autorizate de droguri de către un organ necompetent - subinspectorul A. P.. Având în vedere aceste aspecte, procesele-verbale fiind lovite de nulitate absolută, trebuiau excluse din procesul penal.

O altă critică adusă hotărârii primei instanțe se referă la lipsa unui proces verbal de finalizare a actelor premergătoare. În absența unui asemenea act Tribunalul Cluj nu putea, în mod legal, să considere aceste acte mijloace de probă în procesul penal. Textul imperativ al art.224 C. impune obligativitatea încheierii unui proces verbal de finalizare a actelor premergătoare. Singura posibilitate de valorificare a activităților desfășurate în etapa actelor premergătoare, este consemnarea acestora în cuprinsul procesului verbal de finalizare.

Un alt motiv de nelegalitate a sentinței apelate constă în faptul că

Tribunalul Cluj și-a fundamentat soluția de condamnare pe declarațiile unor martori, administrate în mod nelegal, sub presiunea organelor de urmărire penală. Î. inculpatul susține că toți martorii menționați (K. N. M., K. N. C., T. V. B. și N. I.) au afirmat fără echivoc, că au fost presați de organele de anchetă să declare în defavoarea sa, declarațiile luate acestora în cursul urmăririi penale sunt probe obținute ilegal, care potrivit art.64 alin.2 C.trebuiau înlăturate din materialul probator al cauzei.

O altă critică adusă de inculpat hotărârii T. C. constă în faptul că la dosarul cauzei nu există nicio probă materială care să indice existența infracțiunilor sau vinovăția acestuia. A., în faza de urmărire penală i s-a efectuat o percheziție domiciliară, în urma căreia nu s-a găsit nicio dovadă cu privire la presupusele infracțiuni. Mai mult, cu prilejul percheziției corporale efectuată în 29 septembrie 2009, organele de anchetă nu au găsit asupra inculpatului nicio urmă de cannabis sau orice altă substanță stupefiantă. În acest context, lipsa oricăror probe materiale coroborată cu cele administrate în cursul cercetării judecătorești în fața T. C., certifică faptul că nu a comis infracțiunile pentru care a fost condamnat.

Nu în ultimul rând, raportul de constatare tehnico-științifică nr.8. din

(...) nu oferă date certe sau indicii temeinice că inculpatul a traficat sau consumat cannabis, plantă interzisă la comercializare potrivit tabelului nr.III din anexa prevăzută la finele legii 1.. În raport nu se stabilește cu exactitate substanța analizată, identificată prin denumire. S. aspect invederat în urma analizei efectuate este că „materialul vegetal conține THC";. Simpla prezență a THC-ului în materialul vegetal nu indică că acesta este cannabis, deoarece sunt și alte plante etnobotanice care conțin T. Inculpatul prin apărător a precizat că la data comiterii presupusei infracțiuni de trafic de droguri de risc, comercializarea plantelor etnobotanice era perfect licită. Mai mult decât atât, în urma anchetei penale efectuate nu s-a demonstrat niciodată că materialul vegetal supus analizelor a fost achiziționat de la inculpat. Pe cale de consecință, proba științifică nu poate fi interpretată ca probă în acuzarea acestuia, potrivit prevederilor art.5/2 C.și art.6 parag.2 din C. Din contră, raportul de constatare trebuie interpretat potrivit principiului „in dubio pro reo";, în sensul că orice îndoială profită persoanei acuzate.

Un alt motiv de critică al sentinței instanței de fond rezidă în faptul că judecătorul și-a fundamentat soluția de condamnare pe anumite date, respectiv, ocupația inculpatului de la momentul comiterii presupuselor infracțiuni, pe care a interpretat-o eronat, ca reprezentând indicii de vinovăție. Se susține că judecătorul fondului a apreciat greșit, în sensul că, datorită activității inculpatului - ce mixa muzică în anumite baruri, acesta avea un acces facil în cercul consumatorilor de droguri de risc, ceea ce l-a și adus în atenția organelor de urmărire penală. A considera că ocupația de DJ reprezintă un indiciu că o persoană este consumatoare sau traficantă de droguri, reprezintă în accepțiunea inculpatului o încălcare gravă a prezumției de nevinovăție. T. persoanele pe care inculpatul le-a cunoscut în barurile în care mixa muzică și care au fost audiate de către organele de anchetă și instanță, au învederat fără echivoc că nu aveau nici o informație că acesta ar consuma sau vinde droguri.

Pe cale de consecință, singura soluție care se impune în speță este aceea de achitare, întrucât hotărârea de condamnare se fundamentează pe probe lovite de nulitate absolută, pe declarații obținute sub presiunea organelor de anchetă precum și pe o interpretare eronată a materialului probator de către Tribunalul Cluj.

Curtea examinând apelurile declarate prin prisma motivelor invocate, ajunge la următoarele constatări:

Înfăptuirea justiției penale cere ca judecătorii să nu se întemeieze, în hotărârile pe care le pronunță, pe probabilitate, ci pe certitudinea dobândită pe bază de probe decisive, complete, sigure, în măsură să reflecte realitatea obiectivă (faptele supuse judecății).

Numai așa se formează convingerea, izvorâtă din dovezile administrate în cauză, că adevărul - infracțiunile deduse spre soluționare instanței - este, fără echivoc, cel pe care îl înfățișează realitatea reconstituită ideologic cu ajutorul probelor.

În conformitate cu dispozițiile art.66 alin.1 și art.5/2 din Codul de procedură penală, precum și cu cele ale art.23 alin.11 din Constituția

României, orice cetățean beneficiază de prezumția de nevinovăție, deschiderea unei proceduri judiciare penale - prin începerea urmăririi penale - nefiind posibilă decât în condițiile prevăzute de lege.

Prin adoptarea prezumției de nevinovăție ca principiu de bază, distinct de celelalte drepturi care garantează și ele libertatea persoanei - dreptul la apărare, respectarea demnității umane - s-au produs o serie de restructurări ale procesului penal și a concepției organelor judiciare, care trebuie să răspundă următoarelor cerințe: vinovăția se stabilește în cadrul unui proces, cu respectarea garanțiilor procesuale, deoarece simpla învinuire nu înseamnă și stabilirea vinovăției; sarcina probei revine organelor judiciare, motiv pentru care interpretarea probelor se face în fiecare etapă a procesului penal, concluziile unui organ judiciar nefiind obligatorii și definitive pentru următoarea fază a procesului; la adoptarea unei hotărâri de condamnare, până la rămânerea definitivă, inculpatul are statutul de persoană nevinovată; la pronunțarea unei decizii judecătorești de condamnare, prezumția de nevinovăție este răsturnată cu efecte „erga omnes";; soluția magistraților trebuie să se bazeze pe probe certe de vinovăție, iar în caz de îndoială, ce nu poate fi înlăturată prin probe, trebuie să se pronunțe o soluție de achitare.

Pe lângă aceste reglementări din dreptul intern, instanța de apel reține că și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului a statuat în sensul că: „principiul prezumției de nevinovăție reclamă, printre altele, ca sarcina probei să revină acuzării și ca dubiul să fie profitabil acuzatului. Acuzării, îi revine obligația de a arăta învinuitului care sunt acuzațiile cărora le va face obiectul și a oferi probe suficiente pentru a întemeia o declarație de vinovăție. S. este obligat să asigure acuzatului dreptul la apărare (el însuși sau cu asistența unui avocat) și să-i permită, să interogheze sau să pună să fie audiați martorii acuzării. Acest drept, nu implică numai un echilibru între acuzare și apărare, ci, impune ca audierea martorilor să fie în general, în contradictoriu. Elementele de probă trebuie să fie în principiu, produse în fața acuzatului în audiență publică și în vederea unei dezbateri în contradictoriu";. (plenul hotărârii nr.6 din decembrie 1988 Barbera, Mesesegue și Jabordo versus Spania).

Probele trebuie să fie concludente și utile, ceea ce presupune, necesitatea de a fi credibile, apte să creeze măcar presupunerea rezonabilă că ceea ce probează corespunde adevărului.

Inculpatului i s-a respectat dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil prin respectarea principiului egalității de arme, promovat de C. A., cu privire la acest principiu, CEDO precizează că „exigența egalității armelor, în sensul unui echilibru just între părți, implică obligația de a oferi fiecăruia o posibilitate rezonabilă de a-și prezenta cauza, inclusiv probele, în condiții care să nu o plaseze într-o situație de dezavantaj net în comparație cu adversarul său. Obligația de a veghea în fiecare caz la respectarea condițiilor unui proces echitabil revine autorităților naționale";. (a se vedea hotărârea nr.27 din oct.1993 Dombo Beheer Bv versus Olanda).: (hotărârea Hobo Machado contra

Portugaliei din 20 februarie 1996 paragraf 31; hotărârea CEDO din25 iunie

1997 în cauza Van Orshover contra Belgiei paragraf 38; hotărârea CEDO din

16 februarie 2000 in cauza Rowe și David contra Marii Britanii, paragraf 60 ; hotărârea CEDO din 16 februarie 2000 in cauza Fitt contra Marii Britanii, paragraf 44.)

Mai mult, aceeași Curte, a statuat obligativitatea comunicării pieselor dosarului, „în măsura în care presupune un proces echitabil și în contradictorialitate";. (hotărârea din 24 februarie 1994 Bendenoun versus

Franța). De asemenea, „respectarea dreptului la un proces echitabil, presupune dreptul de a avea acces la toate dovezile strânse de procuror"; (a se vedea hotărârea CEDO Edwards versus Marea Britanie din 16 dec.1992).

Ca atare, garanțiile cu privire la un proces echitabil au fost respectate, atât din perspectiva dreptului intern cât și al disp.art.5 și 6 din Convenția E. a

Drepturilor Omului.

Prealabil examinării pe fond a apelurilor DIICOT - S. T. C. și a inculpatului, Curtea reține următoarele:

În primă instanță, în fața T. C., inculpatul a achiesat să dea declarație, prin care a negat ambele infracțiuni imputate prin rechizitoriul parchetului, învederând că nu a deținut în vederea consumului vreo substanță ce intră sub incidența legii penale și nici nu a oferit cu titlu gratuit și nici nu a vândut droguri altor persoane. Precizează doar că a consumat și a deținut în acest scop atât el cât și martorii K. N. M., K. N. C., T. V. B., o substanță denumită „., care nu este interzisă de prevederile legale. În legătură cu suma de 24.000.000 lei vechi primită de la martorul K. N. M. în data de 18 septembrie 2009, învederează că aceasta reprezintă prețul unui mixer pe care i l-a vândut și nicidecum contravaloarea unei anumite cantități de cannabis, așa cum se arată în rechizitoriul parchetului. În același timp judecătorul fondului a administrat nemijlocit probele propuse prin actul de sesizare precum și proba testimonială solicitată de inculpat în apărare - ascultarea martorei Ș. E., mama acestuia. Se constată însă că prima instanță a respins cererea în probațiune formulată de inculpat, constând în efectuarea unei expertize tehnico-științifice de către specialiștii din cadrul L.ui C. de A. și P. al D. din structura IGPR DCCO - S. Antidrog prin care să se stabilească cu exactitate tipul de material vegetal care a fost achiziționat de colaboratorul autorizat „. D. de la inculpat, precum și concentrația exactă de THC a materialului vegetal, ca nefiind utilă cauzei.

În apel, cu acordul său, inculpatul a fost ascultat la 13 septembrie 2010 (f.28) acesta nerecunoscând săvârșirea infracțiunilor, cu aceleași motivații care au fost arătate și în cursul urmăririi penale și în fața T. C., susținând că faptele nu există. A solicitat prin apărătorul ales administrarea de probe noi: efectuarea unei expertize tehnico-științifice de către specialiștii din cadrul L.ui C. de A. și P. al D. din structura IGPR DCCO - S. Antidrog prin care să se stabilească tipul de material vegetal care a fost achiziționat de colaboratorul autorizat cu nume de cod „. D. de la inculpat, precum și concentrația exactă de THC a materialului vegetal, față de susținerea constantă a inculpatului că în speță a fost vorba de deținerea și comercializarea de plante etnobotanice care conțin THC, a căror vânzare și deținere era perfect licită la acea dată.

De asemenea, inculpatul apelant a solicitat ascultarea nemijlocită în fața Curții a avocatului său din oficiu, S. A. C. și a martorilor F. E. I. și B. R.-A. prezenți la efectuarea percheziției domiciliare, pentru a dovedi violența polițiștilor față de el, cu ocazia realizării acelui act, ceea ce impune invalidarea sa conform art. 64 al.2 Cpp.. Mai mult, apărătorul său a apreciat că se impune reaudierea martorilor K. N. M., K. N. C. și T. V. B. ascultați de către Tribunalul Cluj, deoarece starea de fapt prezentată în declarațiile martorilor în fațainstanței de fond este complet diferită de cea reținută prin depozițiile acestora în faza de urmărire penală. În plus, se învederează că împrejurările reținute în faza de urmărire penală au fost în mod abuziv create și redate de către organele de anchetă, iar clarificarea dubiului și aflarea adevărului în speță, nu se poate realiza fără reaudierea celor trei martori.

Motivele de apel ale inculpatului sunt aceleași cu cele invocate în fața instanței de fond cu titlu de apărări.

Pentru respectarea dreptului la apărare al inculpatului, Curtea a încuviințat și a realizat ascultarea nemijlocită a martorilor S. A. C., F. E. I., B. R.-A. precum și efectuarea raportului de expertiză tehnico-științifică asupra substanțelor vândute de inculpat colaboratorului autorizat, dacă acestea sunt sau nu cannabis, cu precizarea conținutului de T. A apreciat că nu se impune reaudierea martorilor K. N. M., K. N. C. și T. V. B., ascultați de către Tribunalul Cluj, deoarece aceștia la unison în fața primei instanțe au arătat

„mențin declarația dată în faza de urmărire penală, la procuror";, astfel că inadvertențele dintre depozițiile acestora din cele două faze ale procesului penal, vor fi interpretate de către Curte conform art.63 și 64 C.

Având în vedere criticile aduse de inculpat și parchet hotărârii tribunalului, instanța de apel ținând cont de efectul devolutiv al căilor de atac promovate, a efectuat o nouă judecată în fond a cauzei prin reexaminarea probatoriului deja efectuat precum și prin prisma noilor probe administrate.

Prin modalitatea de a realiza cercetarea judecătorească, instanța de apel i-a oferit inculpatului Ș. E. P. B. ocazia potrivită și suficientă pentru a-și valorifica în mod util dreptul său de apărare (Vaturi împotriva Franței- Hotărârea din 13 aprilie 2006, Desterhem împotriva Franței- Hotărârea din 18 mai 2004) și a asigurat echilibrul și egalitatea de arme care trebuie să primeze pe tot parcursul procesului penal între acuzare și apărare.

Noțiunea de proces echitabil cere ca instanța internă de judecată să examineze problemele esențiale ale cauzei și să nu se mulțumească să confirme pur și simplu rechizitoriul, trebuind să-și motiveze hotărârea (Cauza Helle împotriva Finlandei, Hotărârea din 19 decembrie 1997, Cauza Boldea împotriva României- Hotărârea din 15 decembrie 2007).

Curtea E., arată de asemenea, că prezența acuzatului la ședința de judecată are o importanță esențială pentru o bună soluționare a cauzei, în sensul că instanța trebuie să examineze nu numai personalitatea acuzatului și starea sa de spirit la momentul comiterii infracțiunii pentru care este trimis în judecată, ci și mobilurile activității sale infracționale, iar „asemenea aprecieri au a cântări substanțial în soluția ce urmează a fi pronunțată; caracterul echitabil al procedurii impune atât prezența acuzatului cât și a celorlalte părți vătămate, civile sau responsabile civilmente la instanță, alături de apărătorii lor";. (cauza CEDO Kremzow contra Austriei din 21 septembrie

1993).

Apărătorul ales al inculpatului a contestat probele obținute prin mijloace de probă administrate ilegal (în opinia sa) , având acest drept - a se vedea cazul Khom contra Marii Britanii - Curtea europeană de la S.

Instanța de apel, examinând sentința atacată, a apreciat că Tribunalul

Cluj a reținut o stare de fapt bazată pe probe concludente și just interpretate și că în raport de aceasta, în mod judicios s-a stabilit vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost deferit justiției .

Cauza dedusă judecății comportă o analiză sub trei aspecte: primul vizează sfera actelor premergătoare și natura lor juridică; al doilea priveștenelegalitatea proceselor verbale de achiziție autorizată a drogurilor, acte încheiate de un polițist din structura politiei judiciare, contrar dispozițiilor legale ce impun investigatorului sub acoperire redactarea lor; al treilea vizează aprecierea probelor si corelativ acesteia prezumția de nevinovăție.

Reglementarea generală a actelor premergătoare efectuate de investigatorii sub acoperire o constituie art. 224 ind.1 - 224 ind. 4 Cpp., iar reglementarea specială ne este oferită de L. 1..

Regulile interpretării afirmă că legea ulterioară derogă de la cea anterioară, iar specialul derogă de la general.

Așadar, în cazul unui concurs de norme, deși prevderile codului de procedură penală sunt ulterioare celor din legea specială, apreciem că acestea rămân în vigoare și se completează cu cele din legea generală, atunci când legea specială nu reglementează anumite aspecte.

L. specială nu prevede dispoziții referitoare la procedura autorizării acordate de către procuror investigatorilor sub acoperire și colaboratorilor acestora in sfera traficului de droguri, situație in care se vor aplica disp.art.

224 ind.2 Cpp.

Dimpotrivă, legea generală nu se va aplica in ceea ce privește scopul investigatorului sub acoperire, situație in care legea specială prevede mai mult decât legea generală, adăugând în art. 21 al.1 din L. 1. și finalitatea obținerii mijloacelor de probă.

Critica inculpatului referitoare la nelegalitatea unor probe și mijloace de probă nu poate fi primită în condițiile în care reglementările speciale aplicabile în speță și care derogă de la prevederile generale ale Codului de procedură penală au fost respectate.

A., dispozițiile art.17 din L. nr.508/2004 prevăd posibilitatea folosirii în anumite condiții (aplicabile în speță) a investigatorilor sub acoperire, a colaboratorilor sau informatorilor poliției judiciare în vederea strângerii datelor privind existența infracțiunii și identificarea persoanelor presupuse a fi comis o infracțiune, actele încheiate de aceștia constituind, potrivit legii, mijloace de probă.

Pe de altă parte, în L. nr.1., în art.22 alin.2 se prevede că actele încheiate de polițiști și colaboratorii lor, pot constitui mijloc de probă, indiferent de momentul procesual al administrării acestora.

Se concluzionează de către Curte în sensul că, deși nu sunt dintre cele prevăzute de art.64 C., mijloacele de probă vizate de critica inculpatului apelant constituie mijloace de probă atipice, ce pot fi întocmite de categoriile de persoane la care se referă legile speciale invocate.

În ceea ce privește identitatea sub care investigatorul acoperit trebuie să intocmească procesul verbal, art.91 Cpp. îl obligă să facă acest lucru sub identitatea sa reală, intrucât legea nu dispune altfel, chiar dacă procurorul care l-a autorizat nu poate să i-o deconspire.

Mai mult, pentru a verifica legalitatea mijloacelor de probă atașate dosarului, Curtea a exercitat un control jurisdicțional asupra utilizării investigatorilor sub acoperire in procedurile preliminare, iar prin prisma celor statuate in deciziile instanței europene Van Mechelen contra Belgiei și Delta contra Franței, la data de 12 ianuarie 2011 instanța de apel a luat la cunoștință identitatea reală a investigatorului acoperit , cu respectarea secretului profesional.

Privind aceste aspecte in raport de exigențele art. 90 Cpp. , Curtea apreciază că cele cinci procese verbale intocmite in speță de ofițerul de caz, care se referă implicit și la activitatea colaboratorului, sunt mijloace de probăvalide, iar cercetarea penală efectuată nu a exces cadrului legal al administrării probelor , avându-se in vedere ordonanțele prin care s-a autorizat folosirea in dosar a investigatorului acoperit, cu nume de cod ". V. și a colaboratorului cu nume de cod " P. D..

Pe de altă parte, chiar dacă in abstract s-ar accepta apărarea inculpatului (ceea ce nu este cazul) că cele cinci procese verbale intocmite de ofiterul de poliție judiciară nu intrunesc cerințele legale de fond și formă, Curtea reține că acestea au valoarea unor indicii proprii, apte de a face să demareze ancheta penală, care unite și coroborate cu probele rezultate în urma cumpărărilor de droguri autorizate de către organele abilitate, cu conținutul transcrierilor convorbirilor telefonice, cu concluziile constatărilor tehnico- științifice, cu declarațiile martorilor K. N. M., K. N. C., T. V. B., atestă că substanțele predate de inculpatul Ș. P. E. B. colaboratorului "P. D. " erau cannabis, care se regăsește în tabelul anexă nr. 3 din L. nr. 1., punându-se în evidență, fără dubiu, vinovăția inculpatului.

N. critica vizând lipsa procesului verbal intocmit potrivit art. 224 al. ultim Cpp. nu poate fi însușită pentru următorul argument:

În cazul înfracțiunilor de competența D. de I. a I. de C. O. și T., când există indicii temeinice că s-a săvârșit sau că se pregătește comiterea unei astfel de infracțiuni care nu poate fi descoperită, sau ai cărei făptuitori nu pot fi identificați prin alte mijloace, în temeiul art. 17 din L. 508/2004 pot fi folositi in condițiile codului de procedură penală și ale altor legi speciale investigatori sub acoperire sau colaboratori ori informatori ai poliției judiciare .

Actele incheiate de investigatorii și colaboratorii poliției judiciare constituie mijloace de probă, astfel că nu mai este necesar ca datele obținute să fie cuprinse în procesul verbal intocmit potrivit art. 224 al. ultim Cpp.

Aceste acte pot îmbrăca, după caz, forma unor procese verbale, rapoarte, note, dispoziții legale respectate in prezenta speță.

Nu în ultimul rând, Curtea reține că prin ordonanța procurorului DIICOT din 29 iulie 2009 (f.6 dos.u.p.) acesta a delegat pe lucrătorii de poliție judiciară P. A., F. P. și B. A. să efectueze orice acte premergătoare, în vederea lămuririi stării de fapt și identificării tuturor făptuitorilor în prezentul dosar, precum și achiziționarea autorizată de droguri, în temeiul art.217 alin.4 C.rap.la art.9 din L. 508/2004, ceea ce dovedește astfel, încă o dată, validitatea celor cinci procese-verbale de cumpărare autorizată a drogurilor întocmite la: 31 iulie

2009, 4 august 2009, 7 august 2009, 18 august 2009, 10 septembrie 2009 și prin care se atestă că unul sau altul din polițiștii delegați în cauză, s-au întâlnit cu investigatorul sub acoperire pe nume „. V., care le-a înmânat de fiecare dată o substanță de culoare verde-oliv, obținută prin cumpărare de la inculpat, de către colaboratorul autorizat. Pe cale de consecință, nu este nulă nici predarea cannabisului către polițiștii judiciari, în loc de procuror. De asemenea, la f.10 vol.I dos.u.p. există ordonanța procurorului DIICOT de autorizare a folosirii investigatorului sub acoperire și a colaboratorului acestuia, din 29 iulie 2009, emisă în condițiile prevăzute de lege.

De reținut că in cauză, persoana care a efectuat investigațiile impreună cu colaboratorul autorizat au fost ascultați ca martori in condițiile art. 86 ind.

1 al.7 Cpp. de către Tribunalul Cluj.

Prin acest procedeu s-au respectat cele statuate de instanța supremă, in sensul că " declarația investigatorului sub acoperire care a servit ca temei pentru întocmirea rechizitoriului , are valoare doveditoare dacă persoana este ascultată și în cursul judecății";.

În același sens, în jurisprudența CEDO s-a stabilit că " nu este afectat caracterul echitabil al procesului in cazul in care condamnarea unei persoane s-a bazat și pe susținerile agenților acoperiți dar și pe cele ale altor martori ai acuzării și apărării, ascultați nemijlocit de instanță. (Cauza Kostovski contra Olandei din 20 nov.1989 și Vanyan contra R.iei din 15 dec.2005).

Atât investigatorul cât și colaboratorul acestuia au invederat în fața instanței de fond că au reușit identificarea persoanei cunoscute sub numele de " E. ca fiind inculpatul Ș. E. P. B. . S-a relevat că toate tranzacțiile vizând droguri de risc au avut loc in perioada iulie - septembrie 2009.

Investigatorul sub acoperire a precizat că in acest interval a primit de cinci ori de la colaboratorul autorizat skunk, pentru care s-au plătit sume cuprinse intre 120 - 180 lei, substanță cumpărată de la inculpat.

Și colaboratorul arată la fila 209 in fața T. C. că a cumpărat in cinci rânduri de la inculpat în perioada iulie - septembrie 2009, skunk intre 1 și 3g. cu suma de 50 sau 70 lei /gram.

Este important de subliniat, în acord cu practica instanței supreme, că între declarațiile investigatorului sub acoperire și ale colaboratorului, date de aceștia în cursul cercetării judecătorești nu au existat contradicții, care să creeze dubii privind situația de fapt cu care a fost sesizată instanța de judecată.

Declarațiile acestora se coroborează insă și cu depozițiile martorilor K. N.

M., K. N. C., T. V. B., cu concluziile probelor științifice care atestă că substanțele achiziționate de colaborator de la inculpat, sunt cannabis.

Mai mult, suma de bani plătită inculpatului de martorul K. N. M. pentru

1 g. de substanță este identică cu cea plătită de colaboratorul autorizat pentru

1 g. de cannabis, ceea ce dovedește încă o dată implicarea inculpatului in săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc.

Nu în ultimul rând, in speță s-au respectat intrutotul și cele statuate in doctrină, în legătură cu întrunirea cumulativă a unor condiții, pentru ca substanțele ce au făcut obiectul infracțiunilor, să fie dobândite in mod legal și anume: persoana care procură substanțele să aibă calitatea de investigator sub acoperire sau colaborator al acestuia; să existe o autorizare (ordonanță motivată) prealabilă a procurorului care realizează urmărirea penală, care de regulă coincide cu autorizarea investigatorului sub acoperire, iar scopul dobândirii substanțelor să constea în descoperirea activităților infracționale și în identificarea persoanelor implicate in traficul de droguri.

În cauză, s-a probat fără echivoc, că în urma autorizării procurorului, colaboratorul P. D. a cumpărat in cinci rânduri de la inculpat, cannabis, așa cum rezultă din concluziile probelor științifice.

În legătură cu critica vizând aprecierea probelor testimoniale și a celor științifice, se relevă următoarele:

Aprecierea probelor intr-o cauză dedusă judecății, este rezultatul unui proces de cunoaștere a realității obiective, in cadrul căruia probele dau naștere unui sentiment de certitudine în legătură cu existența sau inexistența unei infracțiuni, confirmarea sau absența vinovăției persoanei trimise in judecată.

P. disp-.art 63 al.2 Cpp., probele nu au o valoare mai dinainte stabilită . Aprecierea fiecărei probe se face de organul de urmărire penală sau de instanța de judecată, in urma examinării tuturor celor administrate, in scopul aflării adevărului.

În virtutea acestor dispoziții, orice infracțiune poate fi dovedită prin orice mijloace de probă prevăzute de lege, dacă organul judiciar și-a format convingerea că a aflat adevărul în cauza penală.

Pe de altă parte, prezumția de nevinovăție care guvernează procesul penal îmbracă două coordonate: administrarea probelor in faza de urmărire penală și a cercetării judecătorești și interpretarea acestora. În ceea ce privește interpretarea probelor, pentru a putea fi răsturnată prezumția de nevinovăție este necesar ca instanța să înlăture eventualitatea, bănuielile, supozițiile, aproximațiile, pentru că atunci când faptele nu sunt stabilite cu certitudine, nu poate fi pronunțată o hotărâre de condamnare.

În speță, P. a dispus trimiterea in judecată a inculpatului pentru comiterea infracțiunilor de: trafic de droguri de risc prev.de art. 2 al.1 din L. 1. cu art. 41,42 și art.- 37 lit. a Cod penal și deținere de droguri de risc pentru consum propriu prev de art. 4 al.1 din L. 1. cu aplicarea art. 41,42 și 37 lit. a Cod penal, constând in aceea că în mod repetat, în baza unei rezoluții unice infracționale, în cursul anului 2009 a vândut și oferit cannabis, colaboratorului autorizat cu nume de cod P. D. și martorilor K. N. M., K. N. C., T. V. B. și totodată a deținut aceeași substanță, în vederea consumului propriu, sau împreună cu alte persoane, în anul 2009.

În raport de disp.art 62 , 63 Cpp cu referire la art. 1 , art. 200, art 289

Cpp, hotărârea prin care se soluționează cauza penală dedusă judecății trebuie să apară ca o concluzie, susținută de materialul probator administrat in dosar, constituind un lanț deductiv, fără discontinuitate. Ori, in cauză, probele strânse in cursul urmăririi penale și care au servit drept temei de trimitere in judecată, precum și cele administrate în faza judecății, dovedesc, în mod cert, că autorul infracțiunilor prev.de art. 2 al.1 și 4 al.1 din L. 1. cu art.- 41,42 și

37 lit. a Cp. , este inculpatul Ș. P. E. B. și că faptele au existat in realitate.

Toți martorii indicați in rechizitoriul P.ui, cu excepția numitului S. A. (care nu cunoștea aspecte esențiale in cauză) au fost audiați nemijlocit de către Tribunalul Cluj.

A., martorul K. N. M., in fața instanței de fond arată că in luna februarie 2009, fiind in vizită la inculpat pe str. A. V. V., acesta i-a oferit spre consum o țigară confecționată artizanal, care conținea cannabis.

De asemenea, la sfârșitul lunii aprilie 2009, martorul a cumpărat din nou de la inculpat 8 gr. cannabis, pentru care a plătit 450 lei.

În luna iulie 2009, martorul l-a vizitat pe inculpat la locuința sa din C. str. A., unde se afla și prietena acestuia P. A. L. Î. martorul urma să se deplaseze pe litoral , impreună cu mai mulți prieteni, a cumpărat de la inculpat

15 - 16 gr. cannabis cu suma de 850 lei.(60 lei/gram).

Martorul a arătat, că a observat cu acea ocazie că inculpatul păstra drogurile în sertarul unei mese de birou și că după ce i-a achitat întreaga sumă, acesta a împărțit cannabisul in 4 porții, ambalându-l în pungi de plastic.

Martorul a afirmat că tot în cursul verii anului 2009, fără a putea preciza exact data a organizat o petrecere într-un bar din municipiul C.-N., la care au participat mai multe persoane, iar cu acea ocazie inculpatul a confecționat dintr-o bucată de cannabis aproximativ 3-4 joint-uri pe care le-a oferit spre consum mai multor persoane care erau de față, inclusiv martorului care a tras câteva fumuri dintr-o astfel de țigară. În cursul lunii septembrie

2009, martorul a organizat o nouă petrecere cu ocazia zilei sale de naștere, motiv pentru care a cumpărat de la inculpat cantitatea de aproximativ 30 de grame de cannabis cu suma de 50 lei/gram. Martorul s-a mai deplasat la locuința inculpatului situată pe str. A., unde din nou acesta a scos cannabisul din sertarul mesei de birou, încasând suma de 1500 lei drept avans, i-a dat drogurile, urmând ca ulterior martorul să-i plătească diferența de bani. Încursul lunii septembrie 2009, martorul i-a cerut din nou inculpatului să îi vândă încă 10 grame de cannabis, deoarece intenționa ca împreună cu mai mulți prieteni să se deplaseze la C. T. Î. inculpatul era plecat la B., acesta i-a spus martorului să se deplaseze la locuința sa, unde îl va aștepta martora P. A. L. căreia urma să îi plătească suma de bani și de la care urma să ridice drogurile. Martorul s-a deplasat la locuința inculpatului, unde i-a dat martorei P. A. L. suma de aproximativ 1800 lei, reprezentând contravaloarea drogurilor achiziționate anterior și plătite parțial și o parte din valoarea acestora preluate cu acea ocazie. Susținerile martorului K. N. M. sunt confirmate și de declarația martorei P. A. L. care a precizat, că în cursul lunii septembrie 2009, în timp ce inculpatul era plecat la B., K. N. M. a venit de două ori la locuința lor, o dată când a predat o sumă de bani și a ridicat un pachet pe care îl lăsase pregătit inculpatul, și încă o dată când acesta i-a dat suma de aproximativ 2000 de lei. Cu ocazia audierii sale în fața procurorului, martora P. A. L. a precizat și faptul că în cursul verii anului 2009 a găsit în sertarul mesei de birou o substanță vegetală de culoare verde închis, care era împachetată într-o pungă obișnuită de nailon transparent. M. a arătat că întrebându-l pe inculpat ce fel de substanță este cea găsită în sertar, acesta a afirmat că este vorba despre una legală ce a comandat-o pe internet, însă cu toate acestea P. A. a precizat că nu a văzut ca punga în care era împachetată substanța, să aibă vreo etichetă sau pe ea să fie scris sau desenat ceva.

De asemenea, martora a învederat că avea cunoștință despre faptul că inculpatul fusese condamnat anterior pentru trafic de droguri, motiv pentru care atunci când a găsit substanța vegetală în sertar, s-a speriat, nedorind să fie implicată in comiterea de infracțiuni.

Aceeași martoră P. A. precizează că inculpatul nu avea nicio sursă legală de venituri materiale și că în legătură cu banii pe care îi aducea drept contribuție la traiul în comun, afirma că sunt de la mama și sora lui.De asemenea , aceasta a confirmat că în luna septembrie 2009 , martorul K. N. M. i-a lăsat inculpatului de două ori, diferite sume de bani.

Apărarea inculpatului, în sensul că suma de 2400 lei remisă de martorul

K. N. M. in septembrie 2009 reprezintă prețul unui aparat de mixat muzică, nu a fost confirmată de acesta. A., martorul a arătat în fața instanței de fond că nu a cumpărat de la inculpat, niciun aparat de genul celui invocat și că suma de bani predată inculpatului, direct sau prin intermediul prietenei acestuia, reprezintă prețul substanțelor pe care le-a achiziționat de la el.

Activitatea inculpatului de a comercializa droguri, este pusă în evidență

și prin conținutul convorbirilor telefonice, purtate intre el și martorul K. N. M., discuții cu caracter ocult, ascuns, ori dacă în speță era vorba despre substanțe ce nu intrau sub incidența legii penale, referirile la acestea puteau avea un caracter liber.

Mai mult, inculpatul nu a arătat în nicio declarație că ar fi vândut martorului K. N. M. substanțe sau " ierburi legale ".El a specificat " eu nu am vândut la nimeni, nimic";, de unde rezultă că afirmația sa, nu se coroborează cu cea a martorului K. M., nici cu a martorei P. A. și nici cu a colaboratorului autorizat, rămânând singulară.

Pe de altă parte, dovada faptului că substanța cumpărată de martorul K.

N. M. in vara anului 2009 de la inculpat este ilegală, reprezentând un drog de risc, este făcută și prin refuzul consumului acesteia de către insoțitorii martorului la R., cu ocazia aniversării zilei sale de naștere, aceștia afirmând " că au substanțe legale ".

Nu în ultimul rând, chiar martorul K. N. M. in fața instanței arată că " având in vedere că a trecut mai mult timp din momentul declarației date la procuror nu mai pot să repet acum cantitatea exactă de substanță, derivat de cannabis, pe care am cumpărat-o de la inculpat.";, ceea ce evidențiază fără dubiu, că de la început martorul a știut că inculpatul este implicat în deținerea și traficul de droguri.

Și martorii B. D. și B. A., confirmă că martorul K. N. M. a oferit invitaților, la aniversarea sa , cannabis.

Sub aspectul laturii obiective, infracțiunea vizată de art. 2 al.1 din L. 1. în privința numitului K. N. M. s-a comis in varianta " oferirii cu orice titlu și vânzării drogurilor de risc ", de către inculpat.

Referitor la declarația martorului T. V.-B. sunt de remarcat următoarele: În luna mai 2009 martorul T. V. B. împreună cu martorii K. N. M. și K. N.

C. au fost invitați la locuința inculpatului, ocazie cu care acesta a confecționat în prezența lor un joint din cannabis, pe care l-au consumat împreună.

În lunile iulie-august 2009 martorul T. V. B. s-a deplasat cu prietena sa

K. N. C. la locuința inculpatului, situată pe str.A. din C., unde acesta a confecționat în prezența lor un joint, pe care l-au consumat împreună, fără a achita vreo sumă de bani.

În fața instanței a invederat fără ezitare că "ceea ce mi-a oferit inculpatul era cannabis";.

Mai mult, a arătat că ulterior chiar martorul K. N. M. i-a comunicat că a cumpărat de mai multe ori cannabis, de la inculpat.

Fără ezitări și retractări a declarațiilor anterioare, martorul a arătat că inculpatul în trei ocazii i-a oferit cu certitudine cannabis-substanță pe care o poate recunoaște, deoarece este consumator de droguri, și a mai utilizat-o și cu alte ocazii.

Din punct de vedere al laturii obiective, actul material a fost comis față de numitul T. V. B., de către inculpat, în varianta "oferirii cu orice titlu de drogurilor de risc";.

În privința declarației martorei K. N. C. sunt de relevat următoarele:

În luna februarie 2009, martora împreună cu fratele său, s-au deplasat la locuința inculpatului Ș. P. E. B. situată pe str.Al.V. V. din C., unde inculpatul a confecționat în prezența lor un joint din cannabis, pe care l-au consumat împreună, fără a solicita vreo sumă de bani.

În luna mai 2009, martora împreună cu prietenul său, numitul T. V. B. s- au deplasat la locuința inculpatului situată în C., str.A., ocazie cu care acesta a mai confecționat un joint din cannabis, pe care l-a oferit invitaților, consumându-l împreună.

În luna iulie 2009, martorii K. N. C., K. N. M. și T. V. M. s-au deplasat din nou la domiciliul inculpatului și împreună cu acesta au consumat un joint confecționat din cannabis, tot de către inculpat.

La un scurt interval de timp, martora K. N. C. l-a vizitat singură pe inculpat, unde acesta i-a oferit din nou un joint din cannabis, pe care l-au consumat împreună.

M. a arătat că nu a plătit vreo sumă de bani inculpatului, pentru cannabisul primit.

Aceeași martoră a relevat că a aflat de la fratele său, numitul K. N. M. că a cumpărat de la inculpat de mai multe ori cannabis, pentru a-l consuma împreună cu prieteni de-ai săi, fără a putea preciza cantitatea exactă și sumele de bani achitate.

În fața T. C., martora a precizat că își menține declarația din faza de urmărire penală. Pe cale de consecință, câtă vreme a fumat din aceleași țigări, alături de prietenul ei T. V. B., iar acesta a susținut fără echivoc că ceea ce le-a oferit inculpatul era cannabis, rezultă indubitabil că martorei I s-a oferit spre consum, cannabis.

Din punct de vedere al laturii obiective, acest act material component al infracțiunii vizate de art.2 alin.1 din L. 1. cu aplicarea art.41 alin.2 C.a fost comis de către inculpat, în varianta "oferirii cu orice titlu";.

Curtea apreciază ca judicioasă soluția T. C. vizând nereținerea în sarcina inculpatului Ș., a actului material al oferirii de cannabis martorului N. I., condiții în care va omite de la analiză, această probă.

În privința martorei P. A. L., Curtea reține că aceasta în fața T. C. a învederat că-și menține declarația dată procurorului, la 2 octombrie 2009.

În faza de urmărire penală, martora a precizat că în vara anului 2009 cât a locuit cu inculpatul, a găsit într-un sertar al biroului acestuia o substanță vegetală, de culoare verde închis. Întrebându-l pe inculpat despre proveniența acesteia, i-a comunicat că este o substanță legală, comandată pe internet. M. nu a observat însă, ca lângă acea substanță să existe ambalaje pe care să fie inscripționat sau desenat ceva.

Este important de reținut ceea ce afirmă martora la f.127 u.p.";nu am bănuit niciun moment, decât la data respectivă, că inculpatul s-ar putea ocupa cu drogurile din nou, mai ales că nu-mi plăcea anturajul pe care îl frecventa";.

De asemenea, la f.128 u.p., martora afirmă:";în timp ce așteptam să fim audiați la sediul DIICOT, de către procuror, am aflat pe coridor de la martorii T.

V. B., K. N. M., K. N. C. că au consumat droguri împreună cu inculpatul, chiar la noi în casă, când eu eram plecată la școală, sau la serviciu";.

Mai precizează martora în aceeași depoziție, că în perioada cât inculpatul a lipsit de la domiciliu, în vara anului 2009, a fost vizitată de martorul K. N. M. în două rânduri, care i-a predat suma de 400 lei și 2000 lei, luată cu titlu de împrumut de la inculpat.

Nesinceritatea inculpatului este reliefată prin apărările lipsite de consistență și multitudinea variantelor oferite cu titlu de explicații organelor judiciare.

A., în legătură cu suma de 2400 lei remisă de martorul K. N. M. în septembrie 2009, întâi a precizat că reprezintă contravaloarea unui aparat de mixat muzică, iar martorei P. A. i-a spus că aceasta constituie un împrumut nerambursat la timp de către martorul K. N. M.

Deși inculpatul a negat comiterea faptelor, vinovăția acestuia rezultă în mod clar din probatoriul administrat în cauză. Încercările sale de a deturna urmărirea penală, ca și revenirile din instanță ale martorilor, sunt apreciate de către Curte drept încercări neconvingătoare de a distrage atenția de la activitatea infracțională.

De precizat că, în debutul declarațiilor date în fața T. C., martorii K. N. M., K. N. C. și T. V. B., au arătat că-și mențin declarațiile date în fața procurorului. Așa fiind, precizările ulterioare în sensul existenței unor sugestii și presiuni din partea polițiștilor în a menționa în declarații că inculpatul le-a oferit cannabis, sunt neavenite, câtă vreme în faza de urmărire penală nu le-au invocat, deși aveau posibilitatea, ba mai mult, în finalul depozițiilor au învederat că "semnează după citire și că cele scrise reprezintă adevărul";.

Mai mult, martorii fiind studenți, persoane care se presupune că posedă un grad de instrucție mai ridicat, nu au formulat plângeri penale împotriva polițiștilor pentru comiterea infracțiunii de purtare abuzivă.

Din vastul material probator existent la dosar, rezultă că declarația inculpatului Ș. P. E. B. este nesinceră, ea necoroborându-se cu vreun alt mijloc de probă, condiție în care va rămâne fără valoare, sub aspectul aflării adevărului.

P. art. 69 C., declarațiile inculpatului făcute în cursul procesului penal, pot servi la aflarea adevărului, numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în speță. Din analiza textului de lege se desprind mai multe concluzii: în primul rând declarațiile inculpatului trebuie să se coroboreze cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză. Ca atare, nu se cere coroborarea acestora cu proba în întregul ei, ci, doar cu, anumite fapte sau împrejurări ce se pot desprinde din analiza acesteia. În al doilea rând, se cere ca verificarea susținerilor inculpatului să se facă în raport de ansamblul probelor existente în cauză. Cu alte cuvinte, acele fapte și împrejurări să se regăsească în cea mai mare parte din probe, să aibă un caracter de repetabilitate.

Chiar și în acest context, instanța are facultatea, iar nu obligația de a reține declarațiile inculpatului, câtă vreme legiuitorul a folosit sintagma

„declarațiile pot servi"; iar nu „servesc"; doar această ultimă expresie fiind cea care imprimă un caracter imperativ.

Așadar, declarațiile de nerecunoaștere ale inculpatului sunt simple afirmații, care au ca scop doar disculparea acestuia de consecințele penale ale faptei sale, fiind vădit pro cauza, motiv pentru care curtea le va aprecia ca atare.

Dispozițiile art.63 alin.2 C.exclud o ordine de preferință, nefăcându-se distincție în ceea ce privește valoarea în stabilirea adevărului, în raport de faza în care au fost administrate, criteriul determinant în aprecierea probelor constituindu-l forța acestora de a exprima adevărul, indiferent de momentul procesual căruia aparține sau de organul care le-a administrat.

Dând sens și dispozițiilor art.3 din C. privind aflarea adevărului, normă cu valoare de principiu în procesul penal, instanța de fond și apel au reținut și apreciat numai acele probe care reflectă adevărul, ținând seama de întregul material administrat în cauză.

Cum, potrivit art.64 C. nu se face distincție între valoarea probantă a mijloacelor de probă administrate în faza urmăririi penale și a judecății, se poate concluziona că nu există un temei legal pentru a se crea o ordine de preferință între declarațiile inculpatului.

Pe de altă parte, declarațiile acestuia date în faza judecății și în faza de urmărire penală pot servi la aflarea adevărului, numai în măsura în care se coroborează cu alte probe.

Coroborând toate probele administrate în ambele faze ale procesului penal, curtea este datoare să examineze cauza acordând întâietate principiului preeminenței dreptului, a respectării tuturor prevederilor legale (a se vedea cazul Sunday Times din 26 mai 1979 de la Curtea E. de la S.).

Tribunalul Cluj a concluzionat că probele administrate conduc, cu certitudine la stabilirea situației de fapt expusă în considerentele hotărârii și a vinovăției inculpatului.

Curtea de A. analizând probele de la dosar constată că acestea conduc, fără dubii, la concluzia primei instanțe cu privire la situația de fapt și vinovăția inculpatului sub aspectul comiterii infracțiunilor prev.de art.2 alin.1 și 4 alin.1 din L. 1. cu art.41 alin.2 și 37 lit.a C.

Deși inculpatul a negat constant comiterea faptelor, afirmând că a fost condamnat pe nedrept, susținerile acestuia nu au suport probator.

Simpla afirmație a unei stări de fapt, fără coroborarea acesteia cu alte mijloace de probă, nu poate fi acceptată ca adevăr, iar modalitatea de apărare utilizată de inculpat, respectiv negarea realității evidente, nu poate influența convingerea bazată pe probe irefutabile.

Vinovăția inculpatului rezultă fără putință de tăgadă și din conținutul transcrierilor convorbirilor telefonice înregistrate și atașate dosarului.

A., îndeletnicirea inculpatului de a procura droguri este reliefată prin convorbirile telefonice purtate la datele de: 27 august 2009, ora 23,51; 17 august 2009, ora 16,29; 22 septembrie 2009, ora 17,13; 23 septembrie 2009, ora 12,00.

Din probele dosarului a rezultat și faptul că inculpatul a consumat în cursul anului 2009 cannabis, singur sau împreună cu martorii K. N. M., K. N. C., T. V. B., astfel că în sarcina lui, judicios a reținut prima instanță și infracțiunea de deținere de droguri de risc pentru consum propriu prev.de art.4 alin.1 din L. 1. cu aplicarea art.41 alin.2 și 37 lit.a C.

N. prin audierea nemijlocită în fața Curții a martorilor F. E., B. R. și S. A., prezenți la efectuarea percheziției domiciliare a inculpatului, acesta nu a reușit să probeze violența fizică exercitată asupra sa de lucrătorii de poliție, susținere efectuată în fața instanței de apel la 13 septembrie 2010.

În esență, martorii au arătat că ofițerii de poliție aflați la efectuarea percheziției, profitând și de prezența prietenei inculpatului - P. A. L. - i-au atras atenția acesteia ca pe viitor să evite orice contact cu inculpatul, deoarece acesta avea intenția să o "plaseze la produs"; pentru a realiza venituri materiale, susțineri cu care inculpatul și-a manifestat dezacordul, enervându-se, iar unul din polițiști s-a și îndreptat spre inculpat, pentru a-l potoli. N.unul din martori nu a evidențiat însă vreo agresiune fizică exercitată de polițiști asupra inculpatului.

Corespunde realității, de asemenea, că nici la percheziția domiciliară și nici la cea corporală a inculpatului, nu au fost descoperite droguri sau alte substanțe care să intre sub incidența legii penale.

Absența acestor probe materiale la datele calendaristice când s-au efectuat cele două percheziții, nu poate duce "de plano"; la concluzia nevinovăției inculpatului, știut fiind că la stabilirea adevărului obiectiv într-o cauză, se are în vedere întreg materialul probator, prin coroborare.

În faza de urmărire penală, substanțele achiziționate de colaborator de la inculpat, au fost supuse analizei tehnico-științifice, rapoartele de constatare evidențiind că este vorba de cannabis. Inculpatul, prin apărător a solicitat Curții efectuarea unei expertize de profil de către L. C. de A. a D. din cadrul IGPR - S. Antidrog, prin care să se stabilească tipul de material vegetal care a fost achiziționat de la inculpat de către colaboratorul autorizat, precum și concentrația exactă de THC a materialului vegetal, față de apărarea inculpatului, care a susținut că în realitate a fost vorba de deținerea și comercializarea de plante etnobotanice care conțin T.

Raportul de expertiză întocmit de L. C. de A. și P. al D. din cadrul IGPR, nu a răspuns la toate obiectivele formulate de către Curte, susținând că nu are abilitarea legală de a emite concluzii la toate problemele invocate, recomandând refacerea probei științifice la I. N. de C. B.

Mai exact, prin scriptul depus la dosar (f.31 curte și înregistrat sub nr.9. din (...) L. C. de A. și P. al D. din cadrul IGPR atestă că se poate determina concentrația substanței active tetrahidrocannabinol (THC) în plantele careaparțin genului cannabis, dar concentrația în THC a cannabisului nu se poate realiza, dacă perioada de depozitare a acestuia este mai mare de 3 luni, deoarece prin ținerea lui la temperatura camerei THC se descompune în cannabinol.

Pe de altă parte, cannabinolul este un compus chimic care nu face parte din tabelele anexă din L. 1..

Specialiștii au invederat că, ceea ce este caracteristic plantei de cannabis, este faptul că indiferent de zona în care este cultivată, ea biosintetizează un compus chimic cu acțiune psihotropă numit tetrahidrocannabinol (THC). Mai mult, decelarea într-un produs vegetal a THC-ului (indiferent de concentrația procentuală a acestuia) poate duce la punerea sub incidența legii a persoanei care-l deține.

În speță, față de răspunsul oferit de L. C. de A. și P. al D., curtea a dispus conform art.116 C., efectuarea unei expertize fizico-chimice de către I. N. de C. B., care să stabilească dacă substanțele cumpărate de la inculpat de către colaboratorul autorizat sunt cannabis, precum și concentrația de THC în substanțele vegetale ridicate.

Prin concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză și înregistrat sub nr.4. din 30 decembrie 2010 S. Expertize Fizico-Chimice din cadrul I.ui de C. a precizat că, cele cinci probe de fragmente vegetale vândute de inculpat colaboratorului autorizat, sunt cannabis, iar în compoziția acestora s-au pus în evidență tetrahidrocannabinol, cannabinol, canabidiol și canabigerol, canabinoizi sintetizați de planta cannabis.

Determinarea concentrației de THC nu s-a putut efectua, întrucât I. de C. nu dispune de metode de analiză cantitativă, aceste examinări neputându-se realiza în laboratoarele criminalistice din P. română.

Între cele două expertize nu există contradicții, deoarece în proba științifică efectuată la 26 octombrie 2010, specialiștii atestă că se poate determina concentrația substanței active tetrahidrocannabinol în plantele care aparțin genului cannabis, pe când al doilea raport de expertiză din 30 decembrie 2010, întărește concluzia primului, învederând punctual că cele cinci probe examinate sunt cannabis.

Aceste concluzii ale expertizelor se coroborează perfect și cu cele inserate în rapoartele de constatare tehnico-științifică din 3 august 2009, 5 august, 10 august, 19 august și 11 septembrie 2009 ale L.ui de A. și P. al D. din cadrul Brigăzii de combatere a C. O. C.-N., care de asemenea au arătat că fragmentele de substanță vegetală supuse examinării, constituie cannabis.

Pe de altă parte, referitor la concentrația în THC a cannabisului, expertiza din 26 octombrie 2010 evidențiază că aceasta nu se poate realiza dacă perioada de depozitare este mai mare de 3 luni, deoarece prin ținerea lui la temperatura camerei, THC se descompune în cannabinol.

Al doilea raport de expertiză din 30 decembrie 2010, arată la fel că determinarea concentrației de THC nu s-a putut efectua în lipsa unor metode de analiză cantitativă, dar mai mult, a precizat că în cele 5 probe de fragmente vegetale ce sunt cannabis, în compoziția acestora s-au pus în evidență delta 9

THC, cannabinol, canabidiol, canabigerol, canabinoizi sintetizați de planta cannabis, susțineri care reliefează veridicitatea concluziilor primei probe științifice, în sensul că trecând 14 luni de la depozitarea cannabisului la temperatura camerei, THC s-a descompus în cannabinol.

Așa fiind, nu există niciun dubiu că substanțele vândute de inculpatul Ș.

P. E. B. colaboratorului autorizat, au constituit cannabis.

În ultimul rând, nu poate fi primită nici critica vizând referirea magistratului fondului în cuprinsul hotărârii de condamnare, la ocupația inculpatului de - DJ - pe care a interpretat-o ca reprezentând un indiciu de vinovăție, deoarece chiar legislația europeană subliniază că o mare pondere în deciziile judecătorești, trebuie să o aibă datele care țin de circumstanțierea persoanei inculpatului.

În acest sens, s-a pronunțat CEDO (cauza N contra Austriei din 27 iunie

1968) care a statuat că la menținerea unei persoane în detenție, instanțele de judecată nu trebuie să se raporteze numai la gravitatea faptelor ci și la alte circumstanțe, în special cu privire la caracterul persoanei în cauză, la moralitatea, domiciliul, profesia, resursele sale materiale, legăturile cu familia.

Prin prisma hotărârii europene mai sus citate, dar și a actelor atașate dosarului, Curtea reține că inculpatul Ș. P. E. B. este recidivist, condamnarea anterioară fiind tot pentru trafic de droguri, deși posedă un domiciliu stabil în B., locuiește fără forme legale în C.-N., schimbând deja două reședințe, a fost încadrat în muncă cu contract pe durată nedeterminată ca agent de vânzări din anul 2004 la firma SC B. I. SRL I. P. studii medii, este divorțat și întreține legături strânse cu mama și sora sa, tatăl fiind decedat - datorită unor afecțiuni renale - rinichi polichistici - boală de care suferă și inculpatul.

În ce privește susținerea inculpatului în sensul că în cauză nu există dovezi certe ale vinovăției sale, se constată că apărările acestuia sunt infirmate de probele administrate.

A., autorizațiile de cumpărare a drogurilor, rapoartele întocmite de polițistul și colaboratorul acestuia se coroborează cu înregistrările convorbirilor telefonice redate integral în procese verbale, dar și cu rapoartele de constatare tehnico-științifică și de expertiză de profil, care au confirmat faptul că drogurile achiziționate de la inculpat de către colaboratorul cu nume de cod P. D., fac parte din categoria drogurilor de risc, care se regăsesc în T. nr.III anexă la L. 1., făcând dovada deplină a vinovăției inculpatului.

Așa fiind, cererea de achitare formulată de inculpat este nefondată, în cauză probele legal administrate și cu respectarea principiului loialității, dovedind implicarea apelantului în activitatea de trafic și deținere de droguri pentru consum propriu. Rezultă că în perioada februarie-septembrie 2009, inculpatul a comercializat și oferit 75 gr.cannabis, obținând din valorificarea drogurilor suma de 5.260 lei. În aceeași perioadă, a oferit gratuit cannabis martorilor K. N. M., K. N. C., T. V. B. - deținând, confecționând și fumând cu ei

6 joint-uri.

Pentru motivele ce preced, în baza art.379 pct.1 lit.b C. se va respinge ca nefondat apelul inculpatului Ș. P. E. B. împotriva sentinței penale 352 din

22 iulie 2010 a T. C., cu obligarea acestuia potrivit art.192 alin.2 C.la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 7000 lei.

Totodată, fiind stabilită vinovăția inculpatului în săvârșirea faptelor deduse judecății, se impune și individualizarea judiciară a pedepselor necesare unei reinserții sociale reale a acestuia, sens în care apare ca întemeiat, în baza art.379 pct.2 lit.a C.apelul formulat de DIICOT - S. T. C. împotriva aceleiași sentințe, pe care o va desființa sub acest aspect și judecând în această limită, va reține:

P. art.72 din Codul penal la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Chiar dacă individualizarea pedepsei este un proces interior, strict personal al judecătorului, ea nu este totuși un proces arbitrar, subiectiv, ci din contră el trebuie să fie rezultatul unui examen obiectiv al întregului material probatoriu, studiat după anumite reguli și criterii precis determinate.

Înscrierea în lege a criteriilor generale de individualizare a pedepsei înseamnă consacrarea explicită a principiului individualizării sancțiunii, așa încât respectarea acestuia este obligatorie pentru instanță.

De altfel, ca să-și poată îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) și duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei.

Funcțiile de constrângere și de reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancțiunii, care să țină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condițiile socio-etice impuse de societate.

Sub aspectul individualizării pedepselor în speță, trebuie efectuată o justă adecvare cauzală a criteriilor generale prevăzute de art.72 C., ținându-se cont de gradul de pericol social, în concret ridicat al faptelor comise agravat de circumstanțele reale ale săvârșirii lor, dar și de circumstanțele personale ale inculpatului Ș. P. E. B., care a avut o atitudine nesinceră cu privire la faptele comise, este recidivist, așa cum rezultă din fișa de cazier, dar a colaborat cu organele judiciare.

Exemplaritatea pedepsei produce efecte atât asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cât și asupra altor persoane care, văzând constrângerea la care este supus acesta, sunt puse în situația de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare și de a se abține de la săvârșirea de infracțiuni.

Fermitatea cu care o pedeapsă este aplicată și pusă în executare, intensitatea și generalitatea dezaprobării morale a faptei și făptuitorului, condiționează caracterul preventiv al pedepsei care, totdeauna, prin mărimea privațiunii, trebuie să reflecte gravitatea infracțiunii și gradul de vinovăție a făptuitorului.

Numai o pedeapsă justă și proporțională este de natură să asigure atât exemplaritatea cât și finalitatea acesteia, prevenția specială și generală înscrise și în Codul penal român, art. - 52 alin.1 - , potrivit căruia "scopul pedepsei este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni";.

Pentru determinarea gradului de pericol social se ține cont de două etape. Mai întâi, se apreciază dacă gradul de pericol e suficient de ridicat pentru a fi în prezența unei infracțiuni. Apoi, se valorifică acest grad ținându-se cont de o scară de valori personală a fiecărui judecător.

Orice sancțiune produce efecte diferite asupra fiecărui inculpat în parte, în funcție de caracteristicile biologice, psihologice sau sociologice ale acestuia.

Dar, firește, în lumina criteriilor prevăzute de art.72 C., gravitatea concretă a unei activități infracționale trebuie stabilită consecutiv unui examen aprofundat și cuprinzător al tuturor elementelor interne, specifice faptei și făptuitorului.

În cauză, Tribunalul Cluj printr-o aplicare și corelare judicioasă a prevederilor art.74 lit.a și c C., l-a condamnat pe inculpat la pedepse care se situează sub minimul special prevăzut de lege.

Înlăturarea circumstanțelor atenuante recunoscute în favoarea inculpatului de către prima instanță, operațiune ce ar determina sancțiuni mai aspre, relevă caracterul inadecvat al unor asemenea pedepse, ce ar genera serioase rezerve în legătură cu posibilitățile reale a scopului preventiv și educativ prevăzut de lege.

Caracterul continuat al infracțiunilor, împrejurarea că activitatea ilicită s-a circumscris pe parcursul a 7 luni, cantitatea de droguri traficată - 75 gr., sumele obținute din valorificare, starea de recidivă postcondamnatorie în care s-a aflat inculpatul, atrasă de săvârșirea unei fapte similare, justifică împărtășirea de către Curte a solicitării subsidiare a procurorului, din motivele scrise ale apelului, în sensul majorării sancțiunilor aplicate de tribunal, dar cu menținerea circumstanțelor atenuante, deja recunoscute în favoarea inculpatului.

Așa fiind, pentru infracțiunea de trafic de droguri de risc prev.de art.2 alin.1 din L. 1. cu aplicarea art.41, 42, art.37 lit.a C.și art.74, 76 C.i se va aplica inculpatului o pedeapsă de 1 an și 2 luni închisoare.

În privința infracțiunii de deținere de droguri de risc pentru consum propriu prev.de art.4 alin.1 din L. 1. cu art.41, 42, art.37 lit.a și art.74, 76 C., Curtea apreciază că sancțiunea aplicată de prima instanță satisface cerințele art.72 și 52 C., astfel că un cuantum de 2 luni închisoare va contribui la reeducarea inculpatului, ținând cont de împrejurarea că într-o perioadă de 7 luni, a deținut, confecționat și consumat singur sau cu alte persoane, doar 6 jointuri din cannabis.

În privința inculpatului, Tribunalul Cluj și Curtea de A. au reținut ca fiind incidente circumstanțele atenuante vizate de art.74 alin.2 și 76 lit.c, e C.constând în împrejurarea că deși este recidivist, pe parcursul procesului penal, a avut o atitudine corespunzătoare, efectuându-și apărări verificate în amănunt de către magistrați.

Corespunde realității că în fața procurorului a uzat de art-.70 C., dând declarații ample la instanță, dar această atitudine nu îi poate fi imputată, fiecare inculpat având posibilitatea să-și efectueze apărarea după cum consideră de cuviință.

Din scriptul depus la dosarul T. C. (f.53) rezultă că inculpatul era încadrat în muncă, în baza unui contract de colaborare din anul 2007 la firma

A. F. SRL B., iar din anul 2004 a fost angajat cu contract de muncă pe durată nedeterminată, ca agent vânzări, la firma SC B. I. SRL I., unitate ce-l caracterizează pozitiv.

Mai mult, în prezent suferă de o boală renală gravă - rinichi polichistici - ce îi afectează grav starea sanitară.

T. aceste circumstanțe personale, alături de cele reale, vizând faptele comise, îndreptățesc Curtea în a menține prevederile art.74 și 76 C.în favoarea inculpatului.

În baza art.33 lit.a și art.34 lit.b C.p. se va constata concursul real de infracțiuni și se va dispune contopirea pedepselor aplicate, de 1 an și 2 luni închisoare cu cea de 2 luni închisoare, inculpatul executând pedeapsa cea mai grea, de 1 an și 2 luni închisoare.

În baza art.37 lit.a C.p. se va constata recidiva mare postcondamnatorie, primul termen fiind pedeapsa de 3 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere, aplicată acestuia prin S. penală nr. 1485/(...) a T. B., definitivă prin D. nr. 3. a Î.

În baza art.40 C.p. se va constata pluralitatea intermediară față de condamnarea la pedeapsa de 6 luni închisoare cu suspendare condiționată,aplicată inculpatului prin sentința penală 153/(...) a Judecătoriei C.-N., definitivă prin neapelare la data de (...).

În baza art.86 ind.4 C.p. se va revoca suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare, aplicată prin sent.pen.1485/2005 a T. B., iar în baza art.83 C.p. se va revoca și suspendarea condiționată a executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 153/2008 a

Judecătoriei C.-N., deoarece infracțiunile pentru care a fost condamnat inculpatul prin prezenta decizie, sunt comise în interiorul ambelor termene de încercare stabilite de judecători.

În baza art.36 alin.2, art.33 lit.a și art.34 lit.b C.p. se va constata concursul real de infracțiuni și va contopi cele două pedepse de 3 ani închisoare și 6 luni închisoare, inculpatul executând pedeapsa cea mai grea de

3 ani închisoare.

Se va dispune executarea pedepsei rezultante (în urma aplicării art.86 ind.4 și art.83 C.p) de 3 ani închisoare alături de pedeapsa rezultantă de 1 an și

2 luni închisoare, aplicată prin prezenta decizie, inculpatul executând în final:

- 4 ani și 2 luni închisoare

Se va face aplicarea pedepsei accesorii prev.de art.71 rap. la art.64 alin.1 lit.a teza a II a C.p.interzicându-I inculpatului dreptul de a fi ales în autorități publice sau în funcții elective publice, conform deciziei CEDO Hirst contra Marii

Britanii.

În baza art.350 C., se va menține starea de arest a inculpatului. Constatând că sunt întrunite atât cerințele art. 300^{2 și ale art.160b cod proc.pen. cât și prevederile art. 5 pct.1 lit. a și c din Convenția pentru Apărarea}

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, Curtea va menține starea de arest a inculpatului deținut în Penitenciarul Gherla, întrucât hotărârea provizorie de condamnare justifică privarea de libertate în scopul garantării executării pedepsei aplicate potrivit art. 5 paragraf 1 din CEDO (cauza Tommasi vs.Franța).

Chiar dacă hotărârea de condamnare a inculpatului pronunțată pe fond de Tribunalul Cluj nu are caracter definitiv, fiind apelată de către inculpat și DIICOT-S. T. C., ea este totuși de natură să justifice continuarea privării de libertate a acestuia, în condițiile art. 5 paragraf 1 lit. a din CEDO, astfel cum a fost interpretat de aceeași instanță în cauza Wemhoff contra Germaniei.

Se va deduce din pedeapsa de 4 ani și 2 luni închisoare, perioada executată, începând cu data de (...)-(...).

În baza art.88 C.p. se va deduce din pedeapsa stabilită reținerea și arestul preventiv începând cu data de (...) și până la zi.

Se vor menține restul dispozițiilor sentinței apelate.

Conform art.189 C. se va stabili onorariu parțial din oficiu în favoarea

B.ui C. în sumă de 100 lei, ce se va avansa din FMJ.

Cheltuielile judiciare avansate în apelul DIICOT vor rămâne în sarcina statului, conform art.192 pct.3 alin.3 C.

PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII

D E C I D E

În baza art.379 pct.2 lit. a C.p.p. admite apelul declarat de D. S. T. C. împotriva Sentinței penale nr.352/(...) a T. C. pe care o desființează doar cu privire la latura penală a cauzei, la individualizarea judiciară a pedepselor.

Judecând sub acest aspect:

Condamnă pe inculpatul Ș. E. P. B., fiul lui I. și E., născut la data de (...) în Giurgiu, domiciliat în B. str. S. Rahmaninov nr.33 ap.28, f.f.l. în C.-N., str.A. nr.1 ap.31, CNP 1., studii medii, fără ocupație, divorțat, recidivist, la o pedeapsă de:

- 1 an și 2 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de trafic de droguri de risc prev. de art.2 alin.1 din L. nr.1., cu aplicarea art.37 lit.a, 41 alin.2 și art.74, 76 lit.c C.p.

În baza art. 4 alin.1 din L. nr.1. cu art.37 lit.a și art.41 alin.2, 74, 76 lit.e

C.p. la o pedeapsă de:

-2 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de deținere de droguri de risc în vederea consumului propriu.

În baza art.33 lit.a și art.34 lit.b C.p. constată concursul real de infracțiuni și dispune contopirea pedepselor aplicate, inculpatul executând pedeapsa cea mai grea de 1 an și 2 luni închisoare.

În baza art.37 lit.a C.p. constată recidiva mare postcondamnatorie, primul termen fiind pedeapsa de 3 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere, aplicată acestuia prin S. penală nr. 1485/(...) a T. B., definitivă prin D. nr. 3. a Î.

În baza art.40 C.p. constată pluralitatea intermediară față de condamnarea la pedeapsa de 6 luni închisoare cu suspendare condiționată, aplicată inculpatului prin sentința penală 153/(...) a Judecătoriei C.-N., definitivă prin neapelare la data de (...).

În baza art.86^{4 C.p. revocă suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare, aplicată prin sent.pen.1485/2005 a T. B.}

În baza art.83 C.p. revocă suspendarea condiționată a executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 153/2008 a

Judecătoriei C.-N.

În baza art.36 alin.2, art.33 lit.a și art.34 lit.b C.p. constată concursul real de infracțiuni și contopește cele două pedepse de 3 ani închisoare și 6 luni închisoare, inculpatul executând pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

Dispune executarea pedepsei rezultante (în urma aplicării art.86^{4 și art.83 C.p) de 3 ani închisoare alături de pedeapsa rezultantă de 1 an și 2 luni închisoare, aplicată prin prezenta decizie, inculpatul executând în final:}

- 4 ani și 2 luni închisoare Face aplicarea art.71 rap. la art.64 alin.1 lit.a teza a II a C.p.

Menține starea de arest a inculpatului.

Deduce din pedeapsa de 4 ani și 2 luni închisoare, perioada executată, începând cu data de (...)-(...).

În baza art.88 C.p. deduce din pedeapsa stabilită reținerea și arestul preventiv începând cu data de (...) și până la zi.

Menține restul dispozițiilor sentinței apelate.

Stabilește onorariu parțial din oficiu în favoarea B.ui C. în sumă de 100 lei, ce se va avansa din fondul M.ui Justiției.

Cheltuielile judiciare avansate în apelul DIICOT rămân în sarcina statului.

În baza art.379 pct.1 lit. b C.pr.pen. respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul Ș. E. P. B. împotriva aceleiași sentințe.

Obligă inculpatul la plata în favoarea statului a sumei de 7000 lei, cheltuieli judiciare.

Cu recurs în 10 zile de la comunicare.

Dată și pronunțată în ședința publică din 19 ianuarie 2011.

PREȘEDINTE,		JUDECĂTOR,	GREFIER,
D. P.	M. R.	M. N.

Red.PD/CA (...) - 4 ex. Jud.fond. T. S.

← Decizia penală nr. 558/2011, Curtea de Apel Cluj		Decizia penală nr. 1644/2011, Curtea de Apel Cluj →

Decizia penală nr. 6/2011, Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 6/2011, Curtea de Apel Cluj