CSJ. Decizia nr. 1190/2003. Penal. Art.20 rap.la art.174, 175 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1190/2003
DOSAR NR. 5191/2002
Şedinţa publică din 7 martie 2003
Asupra recursului penal de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 313 din 4 iunie 2002 a Tribunalului Dolj a fost condamnat inculpatul G.G. la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 20 raportat la art. 174 şi art. 175 lit. e) şi i) C. pen., cu aplicarea art. 74 şi art. 76 din acelaşi cod.
Conform art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsă durata arestului preventiv executat de la 13 august la 19 septembrie 2001.
Potrivit art. 118 lit. b) C. pen., s-a confiscat de la inculpat o armă de vânătoare, marca Sarsilmaz şi muniţia atestată în procesul verbal întocmit de I.P.J. Dolj.
Sub aspectul laturii civile, inculpatul a fost obligat să plătească suma de 11.373.291 lei despăgubiri către partea civilă Spitalul Clinic nr. 1 Craiova, cu dovada legală aferentă şi s-a constatat recuperat prejudiciul cauzat părţii civile S.N.S.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, următoarea situaţie de fapt:
În noaptea de 12 august 2001, partea vătămată S.N.S., împreună cu martorii R.I., R.I., E.A., a consumat băuturi alcoolice în barul K. din Craiova, în apropierea blocului unde locuieşte inculpatul.
La un moment dat, partea vătămată a ieşit pe trotuarul din faţa blocului, în direcţia sa, fiind aruncată o bucată de sticlă, dinspre blocul aflat în vecinătate, fără însă să fie lovită.
Imediat din bar au ieşit mai multe persoane alertate de zgomotul produs, toate îndreptându-şi atenţia spre ultimul etaj al blocului aflat peste drum de bar, de unde inculpatul adresa injurii, insulte şi ameninţări, motivate de faptul că era deranjat de zgomotele din local.
În acest context, între inculpat pe de o parte, şi martori şi partea vătămată pe de altă parte s-a declanşat un conflict, proferându-se reciproc expresii triviale, iar partea vătămată a luat o piatră şi a aruncat-o spre apartamentul inculpatului, spărgând geamul de la bucătărie.
Întrucât inculpatul dispăruse de pe terasă, grupul părţii vătămate a încercat să plece, însă după ce au fost parcurşi câţiva metri s-a auzit o bubuitură puternică, partea vătămată strigând „m-a lovit", apărând pete de sânge.
Asupra victimei inculpatul a tras cu o armă de vânătoare marca Sarsilmaz calibru 9 mm, armă cu alice, producându-i-se leziuni specifice împuşcării cu această muniţie, leziuni care au necesitat 45 – 50 zile îngrijiri medicale, viaţa victimei fiind pusă în pericol.
Situaţia de fapt expusă a fost stabilită pe baza plângerii părţii vătămate, proceselor verbale încheiate de organele de urmărire penală, planşelor foto executate în cauză, schiţei locului faptei, rapoartelor medico–legale, depoziţiilor martorilor R.I., R.I., M.B. şi F.M., probe coroborate cu declaraţiile inculpatului care a recunoscut infracţiunea pentru care a fost trimis în judecată.
Curtea de Apel Craiova, prin Decizia penală nr. 481 din 1 noiembrie 2002, a respins apelul formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, apel ce a vizat netemeinicia sentinţei atacate.
Împotriva acestor hotărâri Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a declarat recurs în temeiul art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., solicitând majorarea pedepsei aplicate inculpatului.
Recursul nu este fondat.
Potrivit art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), la stabilirea şi aplicarea pedepselor se ţine seama de dispoziţiile Părţii generale a acestui Cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea generală, de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de persoana făptuitorului, de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Din formularea dată de textul de lege mai sus arătat acestor criterii, rezultă că sunt obligatorii şi trebuie avute în vedere în totalitate, de fiecare dată, la stabilirea şi aplicarea pedepsei.
Or, prin recursul declarat de procuror se analizează exclusiv pericolul social al faptei comise (pericolul social într-adevăr ridicat) procedeu ce contravine textului de lege mai sus menţionat.
Din actele aflate la dosar, rezultă că inculpatul, în vârstă de 67 ani, fără antecedente penale, absolvent al şcolii de ofiţeri, suferă de o boală gravă, scleroză în plăci, boală contactată în timpul serviciului şi din cauza îndeplinirii obligaţiilor militare, fiind ulterior internat şi la secţia de neuropsihiatrie cu diagnosticul de tulburare depresiv anxioasă.
În raport de starea de sănătate a inculpatului, conjugată cu împrejurările în care s-a derulat conflictul, cu conduita părţii vătămate şi a celor ce l-au însoţit, coroborată cu poziţia sinceră a inculpatului în toate fazele procesuale, Curtea constată că, în cauză, au fost bine reţinute circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) şi b) C. pen.
Toate aceste elemente de circumstanţiere ale faptei şi făptuitorului au fost avute în vedere de prima instanţă şi verificate de instanţa de apel, iar pedeapsa aplicată este bine dozată, motiv pentru care recursul declarat nu este fondat şi va fi respins în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova împotriva deciziei penale nr. 481 din 1 noiembrie 2002 a Curţii de Apel Craiova, privind pe inculpatul G.G.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 7 martie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1188/2003. Penal | CSJ. Decizia nr. 1191/2003. Penal. Art.208, 209 c.pen. Recurs → |
|---|
