CSJ. Decizia nr. 1244/2003. Penal. Art.312 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1244/2003
Dosar nr. 5454/2002
Şedinţa publică din 12 martie 2003
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 313 din 3 septembrie 2002 a Tribunalului Galaţi, inculpaţii M.N. şi B.V.G. au fost condamnaţi la pedepse de câte 3 ani şi 2 luni închisoare fiecare şi la câte un an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de stupefiante prevăzută de art. 312 alin. (1) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpaţilor, iar în temeiul art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din durata pedepsei aplicate timpul arestului preventiv de la 26 februarie 2002, pentru inculpatul M.N. şi de la 27 februarie 2002, pentru inculpatul B.V.G., la zi.
În baza art. 118 lit. e) C. pen., s-a dispus confiscarea în folosul statului a cantităţii de 9,435 kg mercur de la inculpatul B.V.G.
În baza art. 189 şi art. 191 C. proc. pen., inculpatul M.N. a fost obligat la 1.200.000 lei, iar inculpatul B.V.G. la 900.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, onorariul apărătorului din oficiu fiind suportat din fondul Ministerului Justiţiei.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut, în fapt, următoarele:
Din vara anului 2000, inculpatul B.V.G. a deţinut cantitatea de 9,435 kg mercur, despre existenţa căruia l-a informat şi pe inculpatul M.N., solicitându-i să îi găsească un cumpărător în schimbul unui procent din câştigul obţinut.
În ziua de 26 februarie 2002, cei doi inculpaţi şi-au dat întâlnire cu prezumtivul cumpărător în vederea efectuării vânzării cantităţii de mercur pentru suma de 36.000.000 lei, fiind surprinşi în flagrant de organele de poliţie.
Situaţia de fapt şi vinovăţia inculpaţilor au fost stabilite de baza materialului probator administrat în cauză: proces-verbal de constatare a infracţiunii flagrante, raport de constatare tehnico-ştiinţifică, declaraţiile inculpaţilor care au recunoscut săvârşirea infracţiunilor.
Curtea de Apel Galaţi, prin Decizia penală nr. 589 din 4 noiembrie 2002, a admis apelurile inculpaţilor, a desfiinţat în parte sentinţa penală nr. 313 din 3 septembrie 2002 a Tribunalului Galaţi şi, rejudecând cauza, a aplicat dispoziţiile art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. c) C. pen. şi a redus pedeapsa închisorii de la câte 3 ani şi 2 luni închisoare la câte 2 ani închisoare şi câte un an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen.
Instanţa de control judiciar a apreciat că în procesul de individualizare a pedepselor trebuie să se ţină seama de conduita bună a inculpaţilor, atât înainte, cât şi după săvârşirea infracţiunii, astfel că în cauză s-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 74 lit. a) şi c) C. pen., cu consecinţa reducerii cuantumului pedepselor sub limita minimului special prevăzut de lege.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul M.N. care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei atacate şi reindividualizarea pedepsei aplicate în sensul reducerii cuantumului acesteia.
Temeiul juridic al recursului îl constituie dispoziţiile art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen.
Examinând recursul sub aspectul motivului invocat şi din oficiu sub toate aspectele, în conformitate cu dispoziţiile art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., Curtea constată că acesta este întemeiat şi urmează să îl admită pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Instanţa de fond a aplicat inculpaţilor M.N. şi B.V.G. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de câte un an pentru fiecare după executarea pedepselor principale.
Instanţa de apel, casând sentinţa Tribunalului Galaţi şi rejudecând cauza, le-a aplicat inculpaţilor pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen., pe o durată de câte un an pentru fiecare, după executarea pedepselor principale.
În acest mod, situaţia inculpaţilor a fost agravată în propria lor cale de atac, interzicându-li-se exercitarea unui drept mai mult, contravenindu-se astfel dispoziţiilor art. 3858 C. proc. pen. şi principiului juridic "non reformatio in pejus".
Pentru acest motiv, Curtea urmează să admită recursul declarat de inculpatul M.N. şi, în conformitate cu prevederile art. 3857 C. proc. pen., să extindă efectele căii de atac şi cu privire la inculpatul B.V.G. care nu a declarat recurs, hotărând şi în privinţa acestuia o situaţie mai favorabilă prin înlăturarea dispoziţiilor art. 64 lit. c) C. pen.
Cu privire la motivul de recurs privind reindividualizarea pedepsei aplicate inculpatului M.N., Curtea constată că reducerea cuantumului sancţiunii penale nu este justificată.
Instanţa de judecată a făcut o corectă aplicare şi a dat eficienţa cuvenită dispoziţiilor articolului 72 C. pen., ţinând cont de pericolul social concret al infracţiunii săvârşite, de limitele pedepsei prevăzute de lege, de persoana inculpatului şi de împrejurările care atenuează răspunderea penală a acestuia.
Curtea consideră că pedeapsa stabilită, atât în cuantumul, cât şi în modalitatea ei de executare corespunde cerinţelor articolului 52 C. pen., cu privire la scopul punitiv şi preventiv al sancţiunii penale.
Timpul reţinerii şi arestării preventive a recurentului inculpat M.N. va fi dedus de la 26 februarie 2002, la zi.
Onorariul apărătorului din oficiu, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Văzând dispoziţiile art. 38515 pct. 2 lit. a), d) şi art. 3857 C. proc. pen., art. 192 alin. (3) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Admite recursul declarat de inculpatul M.N. împotriva deciziei penale nr. 589 din 4 noiembrie 2002 a Curţii de Apel Galaţi.
Extinde efectele recursului şi faţă de inculpatul B.V.G.
Casează Decizia atacată, numai cu privire la aplicarea dispoziţiilor art. 64 lit. c) C. pen., dispoziţie pe care o înlătură.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului recurent, timpul reţinerii şi arestării preventive de la 26 februarie 2002, la 12 martie 2003.
Onorariul pentru apărarea din oficiu a inculpatului, în sumă de 300.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 12 martie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1243/2003. Penal. Art.211 alijn.2 c.pen. Recurs | CSJ. Decizia nr. 1245/2003. Penal → |
|---|
