CSJ. Decizia nr. 1252/2003. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1252/2003
Dosar nr. 176/2002
Şedinţa publică din 12 martie 2003
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 103 din 12 septembrie 2001, Tribunalul Neamţ a respins ca neîntemeiată cererea de revizuire, formulată de condamnatul B.M. împotriva sentinţei penale nr. 113/2000 a Tribunalului Neamţ.
S-a reţinut că, prin sentinţa penală nr. 113/ P din 13 septembrie 2000, Tribunalul Neamţ a condamnat pe revizuientul B.M. la pedeapsa de 6 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 211 alin. (2) lit. d) şi e) şi art. 293 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP)
Apelul împotriva acestei sentinţe a fost respins prin Decizia penală nr. 424 din 28 noiembrie 2000 a Curţii de Apel Bacău şi a rămas definitivă prin nerecurare.
În cursul judecăţii de fond şi în apel revizuientul a declarat că recunoaşte şi regretă faptele comise, fără a invoca împrejurarea că alături de el a mai participat o persoană sau că a fost determinat să recunoască o infracţiune pe care nu a săvârşit-o.
Pe de altă parte, motivul invocat de revizuient nu se încadrează în nici unul dintre cazurile de revizuire prevăzute expres şi limitativ în art. 394 C. proc. pen.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel condamnatul B.M., care atât prin memoriul formulat, cât şi oral în instanţă, prin apărător, a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea hotărârii şi în fond admiterea cererii formulate, întrucât din nici o probă administrată în cauză, a cărei revizuire se cere, nu rezultă fapta de tâlhărie.
Curtea de Apel Bacău, prin Decizia penală nr. 301 din 22 noiembrie 2001, a respins apelul condamnatului ca nefondat şi l-a obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
S-a dispus ca onorariul pentru apărarea din oficiu în sumă de 150.000 lei să fie suportat din fondul Ministerului Justiţiei.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs condamnatul B.M. prin care recunoaşte şi regretă fapta comisă, dar solicită schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de tâlhărie în cea de furt.
Recursul este nefondat.
După cum corect au reţinut instanţele de fond şi de apel, o hotărâre de condamnare nu poate fi supusă revizuirii decât în cazurile expres prevăzute de art. 394 C. proc. pen.
Or, condamnatul nu a invocat sau dovedit nici unul din cazurile de revizuire reglementate de dispoziţia legală amintită.
De altfel, instanţele şi-au fundamentat soluţia de condamnare pe baza unui material amplu şi convingător care atestă cu autoritate de lucru judecat, vinovăţia inculpatului revizuient în săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 211 alin. (2) lit. d) şi e) şi art. 293 alin. (1) C. pen.
În consecinţă, urmează a se respinge recursul revizuientului şi a fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, inclusiv a onorariului de avocat pentru apărarea din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul B.M. împotriva deciziei penale nr. 301 din 22 noiembrie 2001 a Curţii de Apel Bacău.
Obligă pe recurentul condamnat să plătească statului 650.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 150.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 12 martie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1251/2003. Penal. Art.253 c.pen.ant. Recurs în... | CSJ. Decizia nr. 1253/2003. Penal → |
|---|
