CSJ. Decizia nr. 1265/2003. Penal. Contestatie la executare. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1265/2003
Dosar nr. 5247/2002
Şedinţa publică din 13 martie 2003
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 523 din 29 octombrie 2002 a Tribunalului Constanţa a fost respinsă contestaţia la executare formulată de condamnatul B.V. prin care solicita a se constata graţiată conform Legii nr. 543/2002 pedeapsa de 4 ani închisoare, ce i-a fost aplicată pentru infracţiunea de contrabandă, prevăzută de art. 72 lit. a) din Legea nr. 30/1978, prin sentinţa penală nr. 132 din 22 aprilie 1998 a Tribunalului Constanţa, rămasă definitivă.
Pentru a pronunţa soluţia de respingere a contestaţiei la executare, instanţa a reţinut că infracţiunea de contrabandă a fost exceptată de la graţiere atât de Legea nr. 137/1997 (fapta fiind anterioară acestui act normativ de clemenţă) cât şi de Legea nr. 543/2002, Codul vamal al României atât în redactarea anterioară, prevăzută de Legea nr. 30/1978 cât şi cel în vigoare adoptat prin Legea nr. 141/1997, incriminând această infracţiune.
Curtea de Apel Constanţa, secţia penală, prin Decizia penală nr. 288 din 22 noiembrie 2002 a respins apelul declarat de condamnat împotriva hotărârii primei instanţe, cu motivarea că infracţiunea de contrabandă este exceptată de la graţiere şi că apelantul condamnat s-a sustras de la executarea pedepsei.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termen legal condamnatul B.V., care în baza art. 3859 alin. (1) pct. 171 C. proc. pen., a susţinut că instanţa a făcut o greşită aplicare a legii, că în cauză erau incidente dispoziţiile Legii nr. 543/2002 şi că astfel, referitor la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru infracţiunea de contrabandă prevăzută de art. 30 lit. a) din Legea nr. 30/1978, trebuia constatată graţierea.
S-a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei atacate şi admiterea contestaţiei la executare.
Recursul declarat nu este întemeiat.
În conformitate cu dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 543 din 1 octombrie 2002 privind graţierea unor pedepse şi înlăturarea unor măsuri şi sancţiuni, se graţiază în întregime pedepsele cu închisoarea până la 5 ani, iar potrivit art. 4 alin. (2) lit. b) pct. 3 din aceeaşi lege, nu beneficiază de graţiere cei cărora li s-au aplicat pedepse pentru infracţiunile prevăzute de art. 175 şi art. 181 din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al României.
Din examinarea actelor dosarului se constată că prin sentinţa penală nr. 132 din 22 aprilie 1998 a TribunaluluiConstanţa, contestatorul B.V. a fost condamnat la pedepsele de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă, prevăzută de art. 30 lit. a) din Legea nr. 30/1978 privind Codul vamal al României şi de un an şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual, prevăzută de art. 40 din Legea nr. 82/1991, raportat la art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), constatându-se graţiată conform art. 1 lit. a) din Legea nr. 137/1997 ultima pedeapsă.
Această hotărâre a rămas definitivă prin respingerea apelului şi a recursului declarate, de B.V., prin Decizia penală nr. 6 din 14 ianuarie 1999 a Curţii de Apel Constanţa şi Decizia penală nr. 809 din 15 februarie 2001 a Curţii Supreme de Justiţie, secţia penală.
Prin contestaţia formulată în cauză, condamnatul a susţinut că prin Legea nr. 543/2002 nu a fost exceptată de la graţiere infracţiunea de contrabandă prevăzută de art. 30 lit. a) C. vam., al României adoptat prin Legea nr. 30/1978 ci numai infracţiunea de contrabandă şi alte infracţiuni vamale prevăzute de art. 175 şi art. 181 C. vam., al României adoptat prin Legea nr. 141/1997.
Această susţinere în mod corect nu a fost primită de instanţe.
Prin cele două acte normative, care s-au succedat în timp, au fost instituite norme cu privire la regimul vamal al României a căror încălcare atrage răspunderea penală.
În ambele Coduri vamale a fost încriminată infracţiunea de contrabandă, constând în trecerea peste frontieră prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal în scopul sustragerii bunurilor de la regimul vamal.
Din examinarea hotărârii de condamnare se constată că, faptele de contrabandă au fost săvârşite în anul 1994, astfel că ele au fost sancţionate în baza legii penale mai vechi, care era conform art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP) şi mai blândă, neputând fi aplicate dispoziţiile noului Cod vamal adoptat în timpul soluţionării cauzei.
Mai este de menţionat că prin legea nr. 137/1997 a fost exceptată de la graţiere, infracţiunea de contrabandă prevăzută de Legea nr. 30/1978.
Tot astfel, cum s-a arătat, a fost exceptată de la graţiere conform textului evocat din Legea nr. 543/2002 infracţiunea de contrabandă prevăzută de Legea nr. 141/1997.
Împrejurarea că în reglementarea excepţiilor de la graţiere, în actul normativ de clemenţă se face referire la legi penale în vigoare, nu poate conduce la concluzia că pedeapsa aplicată în condiţiile art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), pentru infracţiunea de contrabandă, în baza Codului vamal, anterior s-ar impune a se constata graţiată, întrucât pe de o parte tehnica legislativă impunea menţionarea normei penale active, iar de pe altă parte incriminarea aceleiaşi fapte se regăseşte şi în actul normativ ce a înlocuit legea veche respectiv, în Legea nr. 141/1997.
Ca atare, infracţiunea de contrabandă fiind exceptată de la graţiere, conform dispoziţiilor evocate din Legea nr. 543/2002 în mod justificat instanţele au respins contestaţia la executare formulată de condamnatul B.V.
Întrucât criticile formulate de recurent în sensul greşitei aplicări a legii sunt întemeiate, Curtea, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează a respinge ca nefondat recursul declarat, cu obligarea contestatorului la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.V. împotriva deciziei penale nr. 288/P din 22 noiembrie 2002 a Curţii de Apel Constanţa.
Obligă pe inculpat la plata sumei de 1.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 13 martie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1264/2003. Penal. Art.197 alin.3 c.pen. Recurs | CSJ. Decizia nr. 1266/2003. Penal. Art.20 rap.art.174, 175... → |
|---|
