CSJ. Decizia nr. 1597/2003. Penal. Art.20 rap.la art.174, 175 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1597/2003
Dosar nr. 30/2003
Şedinţa publică din 28 martie 2003
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 183 din 13 septembrie 2002, pronunţată de Tribunalul Buzău a fost condamnat inculpatul B.I. la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală prevăzută de art. 181 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., prin schimbarea încadrării juridice din tentativă la infracţiunea de omor calificat, prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 alin. (1) şi art. 175 lit. c) cu aplicarea art. 37 lit. a) din acelaşi cod.
În baza art. 83 C. pen., s-a revocat suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 2 ani închisoare, aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 1551 din 28 iunie 2000 a Judecătoriei Focşani, dispunându-se executarea ei alături de pedeapsa aplicată, acesta având de executat, în total, 4 ani şi 6 luni închisoare.
A fost menţinută starea de arest a inculpatului şi s-a dedus din pedeapsă perioada arestării preventive cu începere de la 3 decembrie 2001, la zi.
În temeiul art. 118 lit. c) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpat a unei toporişti, corp delict.
Inculpatul a fost obligat la 1.894.100 lei plus dobânda legală, cu titlu de despăgubiri civile către Spitalul judeţean Focşani şi la 6.000.000 lei cu acelaşi titlu către partea civilă C.A.
S-a reţinut că, la data de 27 octombrie 2001, în jurul orei 20,00, pe când partea vătămată C.A. trecea cu căruţa pe uliţa pe care locuieşte mama inculpatului şi în momentul în care a ajuns în dreptul acestei locuinţe, pe fondul unei stări conflictuale mai vechi, inculpatul a ieşit din curtea mamei sale având în mână o secure, s-a apropiat prin spatele căruţei de partea vătămată şi, înainte ca aceasta să-l observe, i-a aplicat o lovitură cu muchia securei în cap, în zona parieto-occipitală.
În urma agresiunii, partea vătămată a suferit leziuni care au necesitat 25 - 30 zile de îngrijiri medicale şi nu au fost de natură să-i pună în primejdie viaţa.
Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală, prin Decizia penală nr. 569 din 9 decembrie 2002, a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău şi partea civilă C.A. şi, în temeiul art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică în tentativă la infracţiunea de omor calificat, prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 alin. (1) şi art. 175 lit. i) cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., texte în baza cărora a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 8 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi e) din acelaşi cod. La această pedeapsă a adăugat pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru care s-a revocat suspendarea condiţionată a executării, dispunându-se ca inculpatul să execute, în total, pedeapsa de 10 ani închisoare şi 4 ani interzicerea unor drepturi.
Totodată, a majorat despăgubirile civile la care inculpatul a fost obligat către partea civilă C.A. la 15.000.000 lei.
Prin aceeaşi decizie a respins ca nefondat apelul inculpatului.
S-a motivat, în esenţă, că inculpatul a aplicat victimei, persoană în vârstă o lovitură de mare intensitate, cu un obiect apt de a ucide (topor) şi într-o zonă vitală (cap), împrejurări care ar fi trebuit să convingă instanţa de fond că acesta a acţionat cu intenţia chiar şi indirectă de a-i suprima viaţa.
Declarând recurs, inculpatul B.I. a solicitat să fie menţinută hotărârea instanţei de fond, care a stabilit că a săvârşit infracţiunea de vătămare corporală prevăzută de art. 181 C. pen.
Recursul inculpatului nu este fondat.
În speţă, s-a probat că, în contextul relaţiilor conflictuale preexistente, inculpatul, fără să fie observat de victimă, s-a apropiat de aceasta în timp ce trecea cu căruţa pe uliţă şi din spate i-a aplicat o lovitură cu muchia unei securi în zona parieto-occipitală stângă. Este adevărat că leziunile suferite de victimă au necesitat 25 - 30 zile de îngrijiri medicale şi nu i-au pus viaţa în pericol, însă, este de observat că şocul loviturii a fost în bună parte amortizat de căciula din blană pe care victima o purta pe cap.
În acest context, este evident că autorul nu a urmărit numai o simplă vătămare corporală a victimei, ci suprimarea vieţii acesteia, întrucât a folosit un obiect apt de a suprima viaţa, a aplicat lovitura într-o zonă vitală şi cu suficientă intensitate de vreme, ce chiar amortizat de căciulă, şocul loviturii a produs leziuni vindecabile în 25 - 30 zile de îngrijiri medicale, intenţia sa (dedusă din aceste elemente de fapt) intrând în latura subiectivă a tentativei de omor.
Examinând şi analizând complet probele administrate, instanţa de apel a încadrat corect în dispoziţiile legii fapta comisă de inculpat şi a aplicat acestuia o pedeapsă bine individualizată în raport de dispoziţiile cuprinse în art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Întrucât nu au fost constatate alte motive de casare, susceptibile a fi examinate din oficiu, recursul inculpatului va fi respins ca nefondat, iar acesta va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.
Din pedeapsa aplicată se va deduce la zi timpul arestării preventive.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.I. împotriva deciziei penale nr. 569 din 9 decembrie 2002 a Curţii de Apel Ploieşti.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 3 decembrie 2001, la 28 martie 2003.
Obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 1.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 28 martie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1596/2003. Penal | CSJ. Decizia nr. 1598/2003. Penal. Art.174, 176 c.pen. Recurs → |
|---|
