CSJ. Decizia nr. 1755/2003. Penal. Art-208. 209 c.pen. Recurs

ROMÂNIA

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 1755/2003

Dosar nr. 353/2003

Şedinţa publică din 4 aprilie 2003

Asupra recursului de faţă.

Examinând actele dosarului constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 246 din 23 septembrie 2002, Tribunalul Alba, secţia penală, a condamnat pe inculpatul S.I. la pedeapsa de 1 an închisoare, în baza art. 217 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) din acelaşi cod.

În baza art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. g) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen, a condamnat pe inculpat la 4 ani închisoare.

De asemenea, a mai condamnat pe acelaşi inculpat la 2 pedepse de 3 ani şi 6 luni închisoare şi, respectiv, 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 276 alin. (1) cu aplicarea art. 75 lit. a) şi a art. 208 şi art. 209 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) lit. h) C. pen. În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a stabilit o pedeapsă rezultantă de 4 ani închisoare sporită cu un an, în final urmând să execute 5 ani închisoare.

A fost dedus din pedeapsă timpul reţinerii preventive de la 7 august 2002 până la 8 august 2002.

Prin aceeaşi sentinţă, a mai fost condamnat inculpatul H.E.C. la pedeapsa rezultantă de 4 ani şi 6 luni închisoare (prin contopirea a două pedepse de 3 ani şi 6 luni închisoare şi, respectiv, 4 ani închisoare aplicate pentru infracţiunile prevăzute de art. 276 alin. (1) cu aplicarea art. 75 lit. (a) C. pen. şi art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) lit. h) C. pen. şi aplicarea unui spor de 6 luni închisoare. S-a dedus din pedeapsă timpul arestării preventive începând cu 7 august 2002 la zi, menţinându-i-se starea de arest.

Inculpatul Z.L. a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 4 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea, în concurs, a două infracţiuni prevăzute de art. 276 alin. (1) (pentru care s-a aplicat pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare) şi de art. 208 alin. (1) şi art. 209 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) lit. h) C. pen. S-a dedus din pedeapsă arestul preventiv cu începere de la 7 august 2002 la zi, menţinându-se starea de arest.

Instanţa a mai condamnat pe inculpatul M.G. la aceeaşi pedeapsă rezultantă de 4 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea aceloraşi infracţiuni (de distrugere şi semnalizare falsă şi de furt calificat). S-a dedus din pedeapsă timpul arestării preventive de la 7 august 2002 la zi, menţinându-se starea de arest.

Inculpaţii au fost obligaţi în solidar la plata unor despăgubiri civile în sumă de 2.572.920 lei, către partea civilă S.C. B.U S.A. şi la 75.367.250 lei către partea civilă C.N.C.F. C.F.R. S.A., Regionala C.F.B.

Instanţa a reţinut că în ziua de 31 iulie 2002 inculpaţii au sustras 90 m de cablu din cupru care făcea parte din instalaţia telefonică interurbană a C.F şi care asigura convorbirile pentru conducerea circulaţiei mijloacelor de transport feroviar între staţiile C.F Războieni şi C.F Uioara, cauzând prejudiciile menţionate celor două părţi civile. Părţii civile C.N.C.F. C.F.R. S.A. R.B. i s-au acordat despăgubiri civile în sumă de 75.367.250 lei.

Prin Decizia penală nr. 335/A din 3 decembrie 2002, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia penală, a admis apelul declarat de parchetul împotriva sentinţei menţionate, pe care a desfiinţat-o numai sub aspectul laturii civile, majorând obligaţia solidară la care au fost obligaţi inculpaţii către partea civilă S.C. B.U. SA Ocna Mureş, la suma de 35.000.000 lei. Au fost menţinute în rest dispoziţiile sentinţei, respingându-se apelurile declarate de toţi inculpaţii.

Împotriva acestei decizii, partea civilă C.N.C.F. C.F.R. SA, Regionala C.F. Braşov, a declarat recurs susţinând că suma de 75.367.250 lei cu care a fost prejudiciată nu a fost recuperată, motiv pentru care îşi menţine în continuare pretenţiile.

Recursul părţii civile menţionate este inadmisibil.

Astfel, potrivit art. 3851 alin. (4) C. proc. pen., nu pot fi atacate cu recurs sentinţele în privinţa cărora persoanele prevăzute în art. 362 nu au folosit calea apelului ori când apelul a fost retras, dacă legea prevede această cale de atac.

Deşi recurenta parte civilă nu menţionează că recursul vizează şi sentinţa primei instanţe, în realitate, întrucât sentinţa a fost menţinută, sub aspectul despăgubirilor acordate acestei părţi civile de instanţa de apel, recursul este inadmisibil pentru că vizează dispoziţiile sentinţei, împotriva căreia recurenta nu a declarat apel.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenta parte civilă va fi obligată la plata sumei de 1.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu a intimaţilor inculpaţi, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de partea civilă C.N.C.F. C.F.R. S.A., Regionala C.F.R. Braşov, împotriva deciziei penale nr. 335/A din 3 decembrie 2002 a Curţii de Apel Alba Iulia, privind pe inculpaţii S.I., H.E.C., M.G. şi Z.L.

Obligă pe recurenta parte civilă să plătească statului suma de 1.000.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu a intimaţilor inculpaţi, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Pronunţată în şedinţă publică azi 4 aprilie 2003.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre CSJ. Decizia nr. 1755/2003. Penal. Art-208. 209 c.pen. Recurs