CSJ. Decizia nr. 1764/2003. Penal. Revizuire. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1764/2003
Dosar nr. 500/2003
Şedinţa publică din 4 aprilie 2003
Asupra recursului de faţă.
Examinând actele dosarului constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 1142 din 26.11.2002, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire a sentinţei penale nr. 524/2000 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, formulată de condamnatul G.A.
Tribunalul a reţinut că motivele invocate de condamnat în cele două cereri de revizuire (reaudierea martorilor din lucrări şi a celor propuşi de el şi testarea sa şi a părţii civile la poligraf, precum şi neadevărul declarat de martori, care nu au fost condamnaţi pentru mărturie mincinoasă) nu sunt motive legale de revizuire, nefiind prevăzute de art. 394 C. proc. pen. printre cazurile de revizuire a unei hotărâri. Instanţa a considerat că este inadmisibil ca pe calea extraordinară de atac a revizuirii să se obţină o prelungire a probaţiunii pentru fapte şi împrejurări deja cunoscute şi verificate de către instanţele care au soluţionat cauza. În privinţa susţinerii revizuientului privind existenţa unor mărturii mincinoase ale unor martori, tribunalul a constatat că nu s-au depus hotărâri judecătoreşti de condamnare ori ordonanţe ale procurorului care să constate cele invocate.
Curtea de Apel Galaţi, secţia penală, prin Decizia penală nr. 16/A din 16 ianuarie 2003, a respins, ca nefondat, apelul declarat de apelantul revizuient.
În considerentele deciziei, curtea a reţinut că soluţia tribunalului este legală, deoarece motivele invocate de revizuient nu constituie cazuri de revizuire, nefiind prevăzute de art. 394 C. proc. pen.
Împotriva acestei decizii condamnatul a declarat recurs, invocând aceleaşi motive indicate şi în cererea de revizuire. De asemenea, a susţinut că nu trebuia condamnat pentru infracţiunea de viol, întrucât nu a săvârşit această faptă.
Examinând recursul declarat de condamnat, Curtea constată că este nefondat, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 394 C. proc. pen., revizuirea unei hotărâri judecătoreşti definitive poate fi cerută când s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanţă la soluţionarea cauzei [lit. a)], un martor, expert sau interpret a săvârşit infracţiunea de mărturie mincinoasă [lit. b)], un înscris care a servit ca temei al hotărârii de condamnare a fost declarat fals [lit. c)], un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penală a comis o infracţiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere [lit. d)] ori când două sau mai multe hotărâri judecătoreşti definitive nu se pot concilia [lit. e)].
Examinând motivele de revizuire invocate de condamnat, motive care se referă la reanalizarea probelor efectuate, la reaudierea martorilor, la stabilirea nevinovăţiei revizuientului pentru una din infracţiuni şi la redozarea pedepsei aplicate prin sentinţa de condamnare, Curtea constată că acestea nu constituie cazuri de revizuire dintre cele prevăzute limitativ de textul procedural penal menţionat.
Ca urmare, curtea va respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnat, soluţia de respingere a cererii de revizuire, pronunţată de instanţe fiind legală.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul condamnat urmează a fi obligat la plata sumei de 650.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 150.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul revizuient G.A. împotriva deciziei penale nr. 16/A din 16 ianuarie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Obligă pe recurentul condamnat revizuient să plătească statului suma de 650.000 lei cheltuieli judiciare, din care 150.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se avansează din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 4 aprilie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 1761/2003. Penal | CSJ. Decizia nr. 1768/2003. Penal. întrerupere executare... → |
---|