CSJ. Decizia nr. 2047/2003. Penal. Extradare. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2047/2003
Dosar nr. 1676/2003
Şedinţa publică din 18 aprilie 2003
Asupra recursului de faţă.
Examinând actele dosarului constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 16/P din 9 aprilie 2003, Curtea de Apel Constanţa, în baza art. 37 alin. (4) din Legea nr. 296/2001 privind extrădarea, a admis cererea de extrădare formulată de Republica Turcia, prin autorităţile sale judiciare, ca întemeiată.
Ca urmare, a dispus extrădarea în Republica Turcia a cetăţeanului turc R.Y., S-a menţinut măsura arestării preventive luată faţă de acesta, în vederea predării sale autorităţilor turce. Durata arestului a fost computată de la 14 martie 2003 la zi.
Curtea de apel a reţinut, că autorităţile judiciare din Republica Turcia, prin intermediul Ambasadei Republicii Turcia din Bucureşti, au înaintat Ministerului Justiţiei din România cererea de extrădare privind pe cetăţeanul turc R.Y., în baza Convenţiei Europene de Extrădare, semnată la Paris la 13.12.1957. S-a motivat că împotriva acestuia a fost emis mandatul de arestare în contumacie, pentru încălcarea art. 27/1 şi art. 27/3 din Legea privind prevenirea şi urmărirea contrabandei, în baza hotărârii nr. 2003/17 din 26 februarie 2003 a Tribunalului de Pace Saray, iar Parchetul General Republican din localitatea Saray desfăşoară ancheta privind organizarea în scopul efectuării contrabandei. R.Y., căpitanul vasului F.I., a părăsit Turcia, fiind dat în urmărire internaţională.
Anterior înaintării cererii de extrădare şi a actelor anexe, autorităţile judiciare din Republica Turcia, prin intermediul Ministerului Justiţiei din România, au solicitat arestarea provizorie a aceluiaşi cetăţean turc, în vederea extrădării.
În baza art. 33 din Legea nr. 296/2001 privind extrădarea, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa a dispus arestarea provizorie a cetăţeanului turc R.Y., emiţând mandatul de arestare provizorie nr. 16/14 martie 2003, pe timp de 30 de zile. Prin încheierea nr. 13/P din 25 martie 2003, Curtea de Apel Constanţa a confirmat şi menţinut măsura arestării preventive a cetăţeanului turc R.Y., în vederea extrădării acestuia.
Ulterior, după primirea în original a cererii de extrădare şi a actelor anexe, s-a trecut la comunicarea acesteia persoanei extrădabile, iar conform art. 34 alin. (2) din Legea nr. 296/2001 a fost luat interogatoriul acesteia. Cel interogat a susţinut că nu este vinovat şi că nu este de acord cu extrădarea sa.
În urma verificării cererii de extrădare şi a actelor anexate acesteia, în temeiul art. 2, art. 4, art. 8, art. 18, art. 21, art. 23, art. 33 alin. (6) şi a art. 37 alin. (4) din Legea nr. 296/2001, curtea de apel a admis cererea de extrădare, dispunând extrădarea cetăţeanului turc R.Y. în Republica Turcia. S-a menţinut măsura arestării preventive şi a fost computată durata arestului începând de la 14 martie 2003 la zi.
Împotriva acestei sentinţe, persoana extrădabilă a declarat recurs, susţinând că nu este vinovat, iar extrădarea sa în Turcia îi pune în pericol viaţa.
Recursul este nefondat, pentru considerentele care urmează:
Potrivit art. 37 alin. (2) din Legea nr. 296/2001 privind extrădarea, curtea de apel nu este competentă să se pronunţe asupra temeiniciei urmăririi sau condamnării pentru care autoritatea străină cere extrădarea, nici asupra oportunităţii extrădării.
Prin urmare, aceste aspecte nu au nici o relevanţă în cauză, întrucât singurele autorităţi judiciare competente să se pronunţe asupra lor sunt autorităţile din Republica Turcia.
De asemenea, motivul invocat de recurent referitor la agravarea situaţiei sale prin extrădare, (fiind de etnie kurdă), este nefondat în raport cu prevederile art. 9 din Legea nr. 296/2001.
Astfel, potrivi art. 9 alin. (1) din legea menţionată, extrădarea nu se acordă dacă infracţiunea pentru care este cerută este considerată de statul solicitat ca infracţiune politică sau ca faptă conexă unei asemenea infracţiuni.
Alin. (2) al aceluiaşi articol prevede că aceeaşi regulă se aplică dacă statul solicitat are motive temeinice de a crede că cererea de extrădare motivată printr-o infracţiune de drept comun a fost prezentată în vederea urmăririi sau pedepsirii unei persoane din considerente de rasă, de religie, de naţionalitate sau de opinii politice, ori că situaţia acestei persoane riscă să fie agravată pentru unul sau altul dintre aceste motive.
Curtea constată că nu există nici un asemenea motiv temeinic, deoarece persoana extrădată este cercetată pentru infracţiuni de drept comun (asociere în vederea organizării contrabandei), iar nu pentru infracţiuni politice, iar situaţia persoanei extrădabile nu riscă să se agraveze din considerente de naţionalitate, religie sau opinii politice. Eventuala sa condamnare nu reprezintă un argument legal pentru respingerea cererii de extrădare, ci, în cazul existenţei dovezilor încriminatorii, este o consecinţă firească a săvârşirii unei infracţiuni.
Pe de altă parte, simpla împrejurare că recurentul este de o altă naţionalitate nu constituie, de asemenea, un argument pentru respingerea cererii de extrădare, în absenţa situaţiilor prevăzute în art. 9 din Legea nr. 296/2001.
Curtea constată că instanţa de fond a verificat îndeplinirea tuturor condiţiilor pentru extrădare prevăzute Legea nr. 296/2001, condiţii referitoare la proeminenţa dreptului internaţional, precum şi la condiţiile în care poate fi admisă cererea de extrădare (privitoare la persoane, fapte, pedeapsă, procedură), pronunţând o soluţie conformă legii.
În consecinţă, Curtea va respinge, ca nefondat, recursul declarat de persoana extrădabilă.
În baza art. 29 din Legea nr. 296/2001, se va menţine măsura arestării preventive a acesteia.
Onorariul interpretului de limba turcă, se va plăti din fondul Curţii Supreme de Justiţie.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata sumei de 2.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu a recurentului, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de persoana extrădabilă R.Y., împotriva sentinţei penale nr. 16/P din 16 aprilie 2003 a Curţii de Apel Constanţa.
Menţine măsura arestării luată faţă de acesta.
Onorariul interpretului de limba turcă se va plăti din fondul Curţii Supreme de Justiţie.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 2.000.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu a recurentului, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 18 aprilie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 204/2003. Penal | ICCJ. Decizia nr. 205/2003. Penal. Art.20 rap.la art.197 c.pen.... → |
|---|
