CSJ. Decizia nr. 2971/2003. Penal. Legea nr.143/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.2971/2003
Dosar nr. 644/2003
Şedinţa publică din 20 iunie 2003
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 933 din 8 octombrie 2002, Tribunalul Bucureşti, secţia a II–a penală, în temeiul art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică dată faptei săvârşite de inculpata R.V., din art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, în art. 2 alin. (1) şi (2) din aceiaşi lege, text în baza căruia a condamnat pe inculpată la pedeapsa de 10 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
A fost menţinută starea de arest a inculpatei şi s-a dedus timpul arestării preventive de la 27 martie 2003, la zi.
În temeiul art. 17 din Legea nr. 143/2000 s-a confiscat de la inculpată cantităţile de 0,8 gr. heroină şi 3,30 gr. heroină rămasă în urma analizelor de laborator.
S-a reţinut, pe baza probelor administrate, că la data de 27 martie 2002, organele de poliţie au efectuat, la domiciliul inculpatei, o percheziţie, ocazie cu care au găsit într-o trusă de farduri şi în pivniţa casei cantitatea de 4,38 gr. heroină, ambalată în 50 de punguliţe din plastic.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, prin Decizia nr. 843 din 18 decembrie 2002 a respins ca nefondat apelul declarat de inculpată, împotriva susmenţionatei sentinţe.
Declarând recurs, inculpata R.V. a solicitat să se schimbe încadrarea juridică dată faptei în art. 4 din Legea nr. 143/2000, întrucât a deţinut heroina pentru consumul propriu. Drept consecinţă a solicitat şi reducerea pedepsei.
Recursul este nefondat.
Este adevărat că, pe parcursul procesului penal, inculpata a declarat că este consumatoare de droguri şi că heroina găsită în locuinţa ei era pentru consum propriu. Dar, din declaraţiile martorilor D.M. şi P.V.R. rezultă că inculpata a comercializat astfel de droguri, martorul chiar precizând că, a cumpărat de mai multe ori de la inculpată heroină.
Ca atare, starea de fapt şi vinovăţia inculpatei au fost just reţinute, iar încadrarea juridică în dispoziţiile art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 a fost corect făcută întrucât, inculpata a deţinut fără drept droguri de mare risc în vederea comercializării.
Pentru această faptă, de o deosebită gravitate, inculpata a fost condamnată la pedeapsa minimă prevăzută de lege, ţinându-se seama de lipsa antecedentelor penale şi de împrejurarea că este căsătorită şi are în întreţinere patru copii minori.
Întrucât nu există motive de reducere a acestei pedepse sub minimul special prevăzut de lege, recursul inculpatei va fi respins ca nefondat.
Din pedeapsă se va deduce la zi timpul arestării preventive, iar inculpata recurentă va fi obligată la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata R.V., împotriva deciziei penale nr. 843 din 18 decembrie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatei, timpul arestării preventive de la 27 martie 2002, la 20 iunie 2003.
Obligă pe recurentă să plătească statului suma de 1.000.000 lei cheltuieli judiciare.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 20 iunie 2003.
| ← ICCJ. Decizia nr. 297/2003. Penal. Art.208, 209 c.pen. Recurs | CSJ. Decizia nr. 2972/2003. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs → |
|---|
