CSJ. Decizia nr. 2974/2003. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.2974/2003
Dosar nr. 1482/2003
Şedinţa publică din 20 iunie 2003
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 279 din 23 decembrie 2002, pronunţată de Tribunalul Buzău, s-a dispus în baza art. 334 C. proc. pen., schimbarea încadrării juridice a infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul D.C. din 24 de infracţiuni de furt calificat, prevăzute de art. 208 şi art. 209 alin. (1) lit. a), e), g) şi i), cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) şi 4 tentative la infracţiunea de furt calificat, prevăzute de art. 20, raportat la art. 208 şi art. 209 alin. (1) lit. a), e), g) şi i), cu aplicarea art. 37 lit. b), într-o singură infracţiune prevăzută de art. 208 şi art. 209 lit. a), e), g) şi e), cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 37 lit. b) din acelaşi cod, texte în baza cărora inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 8 ani închisoare.
În baza art. 211 alin. (2) lit. b) şi e), cu aplicarea art. 37 lit. b) şi art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 7 ani închisoare, pentru infracţiunea de tâlhărie.
În baza art. 239 alin. (2) şi (3), cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), acelaşi inculpat a fost condamnat la pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de ultraj, la 2 ani închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 36 alin. (1) din Decretul nr. 328/1966, cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) şi la 2 ani închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 35 din Decretul nr. 328/1966, cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP)
Conform art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare, sporită cu un an, în total 9 ani închisoare.
Prin aceeaşi hotărâre s-a dispus în baza art. 334 C. proc. pen., schimbarea încadrării juridice a infracţiunilor reţinute în sarcina inculpatului F.G. din 7 infracţiuni de furt calificat, prevăzute de art. 208 şi art. 209 alin. (1) lit. e), g) şi i), cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., în 7 infracţiuni de furt calificat prevăzute de art. 208 şi art. 209 alin. (1) lit. e), g) şi i) din acelaşi cod, dispunându-se condamnarea acestuia, la o pedeapsă de 3 ani şi 6 luni închisoare, patru pedepse de câte 4 ani închisoare şi două pedepse de câte 3 ani închisoare.
S-a constatat că aceste infracţiuni sunt concurente cu faptele comise de inculpat în perioada 30 decembrie 1998, 7 mai 1999, pentru care acesta a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 1752 din 7 decembrie 1999; sentinţa penală nr. 392 din 7 martie 2000 şi sentinţa penală nr. 1401 din 12 octombrie 1999, toate pronunţate de Judecătoria Buzău, prin care s-au aplicat pedepsele de 3 ani şi 6 luni închisoare, 3 ani şi 2 luni închisoare şi 3 ani şi 6 luni închisoare.
S-a constatat că aceste pedepse au fost contopite prin sentinţa penală nr. 2653 din 15 noiembrie 2000 a Judecătoriei Focşani, dispunându-se descontopirea pedepsei rezultante de 4 ani închisoare, în pedepsele componente, iar în baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 36 C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor aplicate inculpatului în cauza de faţă cu cele 4 pedepse aplicate, pentru infracţiuni concurente, rezultând pedeapsa finală de 4 ani închisoare. S-a constatat executată această pedeapsă în perioada 19 mai 1999, 30 ianuarie 2002, când inculpatul a fost liberat condiţionat, având un rest de pedeapsă rămas neexecutat de 473 zile închisoare.
Conform art. 334 C. proc. pen., prin aceiaşi hotărâre s-a dispus schimbarea încadrării juridice a infracţiunilor, pentru care a fost trimis în judecată inculpatul F.G. din 19 infracţiuni de furt calificat, prevăzute de art. 208 şi art. 209 alin. (1) lit. a), e), g) şi i), cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. şi două tentative la infracţiunea de furt calificat, prevăzute de art. 20, raportat la art. 208 şi art. 209 alin. (1) lit. a), e), g) şi i), cu aplicarea art. 37 lit. a), într-o singură infracţiune de furt calificat, prevăzută de art. 209 şi art. 209 alin. (1) lit. a), e), g) şi i), cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 37 lit. a) din acelaşi cod, dispunându-se condamnarea lui la pedeapsa de 8 ani închisoare.
S-a revocat liberarea condiţionată şi s-au contopit cele 473 zile închisoare rămase neexecutate, în pedeapsa de 8 ani închisoare, această pedeapsă urmând a fi executată în final de către inculpat.
A fost menţinută starea de arest a inculpaţilor şi s-a dedus din pedepsele aplicate timpul arestării preventive cu începere de la 24 martie 2002, la zi pentru inculpatul F.G. şi de la 25 martie 2002, la zi pentru inculpatul D.C.
Prin aceiaşi sentinţă a mai fost condamnat şi inculpatul I.C. la pedeapsa rezultantă de 8 ani închisoare.
Inculpaţii au fost obligaţi, în solidar, la despăgubiri civile către părţile civile constituite în cauză.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că, în perioada 30 ianuarie, 1 februarie 2002 şi 22 martie 2002, inculpaţii D.C., I.C. şi F.G. au săvârşit la diferite intervale de timp însă într-o perioadă scurtă, acţiuni ce constituie fiecare în parte conţinutul aceleiaşi infracţiuni de furt calificat, chiar dacă unele dintre acestea au rămas în forma tentativei, stabilindu-se că ei au acţionat în baza unei rezoluţii infracţionale unice, constând într-o hotărâre comună, luată iniţial în privinţa sustragerii de bunuri din diferite unităţi comerciale, folosindu-se de autoturisme sustrase, cu număr de înmatriculare false, acţiuni pe care inculpaţii au decis să le comită în viitor, comportându-se de fiecare dată conform planului stabilit.
Apelurile prin care inculpaţii D.C. şi F.G. au solicitat reducerea pedepselor, au fost respinse ca nefondate de Curtea de Apel Ploieşti, prin Decizia penală nr. 125 din 12 martie 2003.
Declarând recurs, inculpaţii D.C. şi F.G. au solicitat să le fie reduse pedepsele aplicate, motivul de recurs fiind cel prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen.
Recursurile inculpaţilor sunt nefondate.
În concordanţă cu probele administrate, instanţele au reţinut corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpaţilor, încadrând just în dispoziţiile legii infracţionale săvârşite de aceştia.
Pedepsele aplicate au fost bine individualizate în raport cu criteriile, prevăzute în art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Astfel, s-a avut în vedere gravitatea deosebită a faptelor în raport de modul în care inculpaţii au conceput şi realizat activitatea infracţională, multitudinea infracţiunilor săvârşite şi persoana inculpaţilor, ambii recidivişti, fapt ce agravează răspunderea lor penală.
În consecinţă, recursurile inculpaţilor vor fi respinse ca nefondate, iar aceştia vor fi obligaţi la cheltuieli judiciare către stat, în care se include şi onorariul avocatului din oficiu.
Din pedepse se va deduce la zi timpul arestării preventive pentru fiecare dintre inculpaţi.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii D.C. şi F.G., împotriva deciziei penale nr. 125 din 12 martie 2003 a Curţii de Apel Ploieşti.
Deduce din pedepsele aplicate inculpaţilor, timpul arestării preventive de la 24 martie 2002 la 20 iunie 2003, pentru F.G. şi de la 25 martie 2002, la 20 iunie 2003 pentru D.C.
Obligă pe recurenţi să plătească statului sumele de câte 1.300.000 lei cheltuieli judiciare, din care sumele de câte 300.000 lei, reprezentând onorarii pentru apărarea din oficiu, se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 20 iunie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 2973/2003. Penal. Rec .art art.211.alin.2. Recu... | CSJ. Decizia nr. 2975/2003. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs → |
|---|
