CSJ. Decizia nr. 3280/2003. Penal. Art.211 alin.3 c.pen. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.3280/2003
Dosar nr. 1829/2003
Şedinţa publică din 4 iulie 2003
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 1097 din 12 noiembrie 2002 a Tribunalului Bucureşti a fost condamnat inculpatul N.M.A. la 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (3) lit. c), cu aplicarea art. 74 şi art. 76 C. pen. S-a luat act că partea vătămată P.I. nu s-a constituit parte civilă şi s-a confiscat de la inculpat în folosul statului suma de 2.600.000 lei.
Instanţa a reţinut în fapt că în ziua de 21 iunie 2002 inculpatul a smuls din mâna părţii vătămate P.I. un portofel ce conţinea diferite obiecte şi suma de 2.600.000 lei. Inculpatul a recunoscut fapta comisă arătând că este consumator de droguri pe care le procură de la partea vătămată, dar în acea zi partea vătămată a refuzat să-i mai dea heroină motivând că inculpatul nu are bani să i-o plătească.
Apelurile declarate în cauză de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi de inculpat au fost admise, în sensul că s-a corectat eroarea materială existentă în dispozitivul sentinţei, prin care inculpatul a fost condamnat pentru infracţiunea prevăzută de art. 211 alin. (3) lit. c) C. pen., în loc de art. 211 alin. (2) lit. c) C. pen., încadrare care este menţionată atât în motivarea sentinţei, cât şi în minută. S-au menţinut pedepsele aplicate şi celelalte dispoziţii ale sentinţei.
Împotriva deciziei instanţei de apel inculpatul a declarat recurs solicitând, ca şi în apel, reducerea pedepsei aplicate.
Recursul nu este fondat.
Infracţiunea de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) C. pen., în urma modificării textului prin Legea nr. 169 din 18 aprilie 2002, este pedepsită de lege cu închisoare de la 5 la 20 ani.
Aplicându-se inculpatului a pedeapsă de 3 ani închisoare sub limita minimă prevăzută de lege, prin reţinerea circumstanţelor atenuante, instanţele au ţinut seama de lipsa antecedentelor penale, de sinceritatea şi regretul manifestate de inculpat, dar şi de pericolul social ridicat al infracţiunii de tâlhărie comisă.
Se constată deci, că s-a făcut o corectă aplicare a criteriilor de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) şi că nu există temeiuri de micşorare a pedepsei.
Urmează, în consecinţă să se respingă recursul declarat de inculpat, care va fi obligat să plătească cheltuielile judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul N.M.A. împotriva deciziei penale nr. 64 din 14 februarie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Deduce din pedeapsă, timpul reţinerii şi arestării preventive a inculpatului de la 17 iulie 2002 la 4 iulie 2003.
Obligă pe recurent la plata sumei de 1.300.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 4 iulie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 3275/2003. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs | CSJ. Decizia nr. 3283/2003. Penal. Art.257 c.pen. Recurs → |
---|