CSJ. Decizia nr. 3344/2003. Penal. Recurs la încheiere. Recurs

ROMÂNIA

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 3344/2003

Dosar nr. 2978/2003

Şedinţa publică din 11 iulie 2003

Asupra recursurilor de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din 2 iulie 2003 a Curţii de Apel Galaţi, în baza art. 160d C. proc. pen., s-a prelungit durata arestării preventive a inculpaţilor R.M.M., C.V., N.F. şi V.C., până la 17 iulie 2003, când cauza are termen pentru judecarea apelurilor declarate de inculpaţi.

Totodată, s-au respins cererile formulate de inculpaţii R.M.M. şi N.F. de înlocuire a măsurii arestării, cu măsurile prevăzute de art. 136 alin. (1) lit. b) şi c) C. proc. pen. (obligarea de a nu părăsi localitatea şi ţara).

Instanţa a reţinut că nu au dispărut temeiurile avute în vedere la luarea măsurilor de arestare preventivă.

Împotriva încheierii menţionate inculpaţii au declarat recurs, susţinând prin motive comune că, nelegal instanţa de apel a reţinut că în cauză nu ar fi aplicabile dispoziţiile Legii nr. 281/2003, dat fiind că încheierea a fost pronunţată după adoptarea acestei legi, care este mai favorabilă şi că nu s-a motivat în ce constau temeiurile, prevăzute de art. 146 lit. h) C. proc. pen., avute în vedere la prelungire.

Se mai susţine că nu s-au dovedit elemente noi în sensul prevederilor art. 160c C. proc. pen., pentru a se putea dispune prelungirea arestării, motive pentru care se solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii şi punerea în libertate a inculpaţilor.

Recursurile declarate nu sunt fondate.

Din examinarea încheierii recurate şi a lucrărilor dosarului rezultă că instanţa de apel a aplicat corespunzător noile prevederi legale referitoare la măsura arestării preventive şi a dispus, din oficiu, prelungirea arestării faţă de inculpaţii recurenţi.

Susţinerea că nu i-ar fi aplicat noile prevederi ale Legii nr. 281/2003, nu corespunde realităţii.

Instanţa motivează că nu sunt aplicabile prevederile Legii nr. 281/2003, însă se referă la împrejurarea că primul termen de judecată în apel a fost la 19 iunie 2003, deci nu se află în faza reglementată de art. 160 alin. (2) şi art. 160a C. proc. pen., referitoare la prelungirea arestării, până sau la prima înfăţişare.

În acest sens, instanţa a aplicat prevederile art. 160d C. proc. pen., care vizează prelungirea arestării inculpatului condamnat de instanţa de fond.

În cauză, inculpaţii au fost condamnaţi prin sentinţa penală nr. 27 din 22 ianuarie 2003 a Tribunalului Galaţi, la pedepse cuprinse între 3 ani şi 6 luni şi 4 ani şi 6 luni, pentru infracţiuni de contrabandă, complicitate la aceeaşi infracţiune sau luare de mită, prevăzută de art. 178 C. vam., art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 178 C. vam., art. 254 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 75 lit. a) C. pen., constând în introducerea peste graniţă, în mod fraudulos şi repetat, a unor cantităţi mari de ţigări (552.952 pachete, în valoare de 10.495.067.264 lei la care se adaugă taxele vamale, accize, T.V.A., neîncasate, în valoare de 28.495.067.264 lei) în perioada 13 iulie 2001, 17 ianuarie 2003 de către inculpatul C.V., ajutat de N.F., cu înlesnirile acordate de inculpaţii R.M.M. şi V.C., controlori vamali, care au primit sume de bani şi valută pentru a-şi încălca îndatoririle de serviciu.

Faţă de tulburările produse prin încălcarea normelor de drept sus-arătate, corect instanţa de apel a reţinut că se menţin temeiurile, prevăzute de art. 148 lit. h) C. proc. pen., avute în vedere la luarea măsurilor de arestare preventivă.

Susţinerea că s-au încălcat prevederile art. 160e C. proc. pen., în sensul că neinvocându-se la instanţă elemente noi faţă de cele existente în faza de urmărire penală, nu se mai putea prelungi arestarea preventivă, nu este întemeiată.

Sub acest aspect, temeiurile de arestare, în speţă art. 148 lit. h) C. proc. pen., trebuiesc corelate şi cu alte prevederi legale care reglementează desfăşurarea procesului penal, şi anume cele care vizează scopul acestuia şi al măsurilor preventive.

În acest sens, potrivit art. 1 C. pen., legea penală apără împotriva infracţiunilor, printre alte valori supreme, şi întreaga ordine de drept, iar potrivit art. 136 C. proc. pen., măsurile preventive asigură buna desfăşurare a procesului penal ori pentru a se împiedica sustragerea învinuitului sau inculpatului de la urmărirea penală, de la judecată ori de la executarea pedepsei.

De asemenea, potrivit art. 155 C. proc. pen. astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 281/2003, arestarea inculpatului dispusă de instanţă, poate fi prelungită în cursul urmăririi penale în caz de necesitate şi numai dacă au intervenit elemente noi, care să justifice privarea de libertate sau dacă cele ce au determinat arestarea iniţială impun în continuare privarea de libertate, iar potrivit art. IX din aceeaşi lege, mandatul de arestare preventivă emis de procuror până la intrarea în vigoare a prezentei legi, îşi produce în continuare efectele şi după această dată.

Prin urmare, prevederile art. 160c C. proc. pen., pentru faza de judecată, trebuiesc interpretate şi aplicate în corelaţie cu prevederile legale sus-arătate şi care au semnificaţia că dacă temeiurile din cursul urmăririi penale se menţin şi în faza judecăţii, ele îşi produc efectele deopotrivă.

Nici nu s-ar putea legal susţine că scopul măsurilor preventive ar fi altul în faza judecăţii, faţă de cel din cursul urmăririi penale, de vreme ce textul art. 136 C. proc. pen., nu face vreo distincţie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii R.M.M., C.V., N.F. şi V.C., împotriva încheierii din 2 iulie 2003 a Curţii de Apel Galaţi, pronunţată în dosarul nr. 931/2003.

Obligă pe inculpaţii R.M.M. şi N.F. la câte 500.000 lei cheltuieli judiciare către stat, iar pe inculpaţii C.V. şi V.C. la câte 700.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariile cuvenite apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de câte 200.000 lei, se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 11 iulie 2003.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre CSJ. Decizia nr. 3344/2003. Penal. Recurs la încheiere. Recurs