CSJ. Decizia nr. 3639/2003. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.3639/2003
Dosar nr. 2020/2003
Şedinţa publică din 10 septembrie 2003
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 68 din 4 februarie 2003 a Tribunalului Constanţa a fost condamnat inculpatul S.G.Şt. în baza art. 211 alin. (2) lit. c), cu aplicarea art. 76 alin. (1) lit. b) şi c) şi alin. (2) şi a art. 76 lit. b) C. pen., la 3 ani închisoare.
S-au aplicat dispoziţiile art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), s-a menţinut starea de arest a inculpatului şi s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reţinerii şi arestării preventive de la 5 septembrie 2002 la zi.
S-a constatat că partea vătămată D.D. nu s-a constituit parte civilă prejudiciul fiind acoperit integral.
În fapt, s-a reţinut că, în ziua de 5 septembrie 2002, în jurul orelor 14,00, aflându-se în staţia de troleibuz de la Poarta 2 – Constanţa, a încercat să smulgă sacoşa părţii vătămate D.D., în vârstă de 76 ani, moment în care i-a căzut portmoneul cu acte de identitate, alte înscrisuri şi suma de 100.000 lei pe care inculpatul şi l-a însuşit. La scurt timp inculpatul a fost prins şi condus la poliţie, iar la percheziţia corporală, asupra lui s-a găsit portmoneul sustras care a fost restituit păgubaşei.
Situaţia de fapt şi vinovăţia au fost reţinute în baza procesului verbal de constatare a infracţiunii, a plângerii şi declaraţiilor persoanei vătămate, a declaraţiilor martorilor T.N. şi Z.F.D., probe coroborate cu nerecunoaşterile inculpatului.
Curtea de Apel Constanţa, secţia penală, prin Decizia penală nr. 122 din 11 aprilie 2003 a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa, a desfiinţat sentinţa primei instanţe şi înlăturând aplicarea art. 74 şi art. 76 C. pen., a majorat pedeapsa de 5 ani închisoare.
Totodată, s-a luat act de retragerea recursului declarat de inculpat.
Pentru a decide astfel, instanţa de control judiciar a considerat întemeiată critica din apelul parchetului, în sensul greşitei individualizări a pedepsei prin necunoaşterea nejustificată, în favoarea inculpatului a circumstanţelor atenuante.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termen legal inculpatul S.Şt.G. care, invocând dispoziţiile art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., a susţinut că pedeapsa aplicată în apel este prea severă şi a solicitat menţinerea hotărârii tribunalului.
Recursul declarat este neîntemeiat.
Din examinarea actelor dosarului se constată că instanţa de control judiciar, evaluând corect pericolul social al faptei şi împrejurările săvârşirii ei, în loc public, în plină zi, asupra unei persoane în vârstă, ţinând seama de persoana inculpatului a apreciat că nu se justifică recunoaşterea circumstanţelor atenuante şi că pedeapsa de 5 ani închisoare, situată la minimul legal este de natură a asigura prevenirea generală şi a contribui la reeducarea şi integrarea în comunitate a inculpatului.
Fiind respectate dispoziţiile art. 72 şi art. 52 C. pen., de către instanţa de apel, critica inculpatului recurent, în sensul greşitei individualizări a pedepsei nu poate fi primită.
Întrucât motivul de casare invocat este întemeiat, iar din examinarea actelor dosarului nu se constată existenţa unor cazuri de casare din cele prevăzute de art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., care pot fi luate în considerare din oficiu, Curtea, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) din acelaşi cod, urmează a respinge recursul ca nefondat, cu obligarea inculpatului, conform art. 192 alin. (2), la cheltuieli judiciare către stat.
Se va deduce din pedeapsă timpul arestării preventive de la 5 septembrie 2002 la 10 septembrie 2003 şi se va stabili ca onorariul pentru apărătorul din oficiu să fie avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul S.Şt.G. împotriva deciziei penale nr. 122/ P din 11 aprilie 2003 a Curţii de Apel Constanţa.
Deduce din pedeapsă, timpul arestării preventive a inculpatului de la 5 septembrie 2002 la 10 septembrie 2003.
Obligă pe recurent la plata sumei de 1.400.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 10 septembrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 3630/2003. Penal. Art.20 rap.la art.174, 175... | CSJ. Decizia nr. 3642/2003. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs → |
|---|
