CSJ. Decizia nr. 3628/2003. Penal. Art.174 c.pen. Recurs

ROMÂNIA

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 3628/2003

Dosar nr. 2184/2003

Şedinţa publică din 10 septembrie 2003

Asupra recursului de faţă;

Din actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 130 din 29 octombrie 2002, pronunţată de Tribunalul Olt, în baza art. 174 C. pen., a fost condamnat inculpatul N.S.M. la 17 ani închisoare, în condiţiile art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)

S-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe timp de 8 ani.

În baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a confiscat de la inculpat o scândură în lungime de 70 cm şi lată de 10 cm, corp delict.

Inculpatul a fost obligat la 30 milioane despăgubiri către partea civilă N.I. şi la o prestaţie periodică lunară în favoarea minorilor P.N., P.E.I., P.C.N. şi P.F.R., cu începere de la 2 mai 2002 şi până la majoratul minorilor.

Inculpatul a mai fost obligat la 1.686.941 lei către partea civilă Spitalul Judeţean Slatina, cu dobânzile legale de la rămânerea definitivă a hotărârii şi până la plata integrală a sumei.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond pe baza probelor administrate a reţinut următoarea situaţie de fapt:

Inculpatul şi soţia sa au acceptat să locuiască împreună cu socrii şi copii acestora.

Victima P.G., soacra inculpatului era stăpânită de viciul beţiei şi frecvent declanşa conflicte în familie, agresând verbal atât pe copiii săi, cât şi pe inculpat.

Astfel, în ziua de 2 mai 2002, când inculpatul a venit acasă, victima aflată în stare de ebrietate, a început să-i adreseze expresii jignitoare, i-a pus în vedere să plece din locuinţă, i-a strigat că întreţine relaţii intime cu fiicele sale minore, încercând să-l lovească.

În această împrejurare, inculpatul a lovit-o cu pumnii, trântind-o la pământ şi acolo a lovit-o cu picioarele, provocându-i leziuni corporale grave.

Cu toate că în apartament se aflau fiicele victimei, acestea nu au intervenit pentru aplanarea conflictului.

Observând că victima este în stare gravă a solicitat serviciului de ambulanţă să o transporte la spital pe victimă.

Victima nu a mai putut fi salvată şi în ziua de 3 mai 2002 a decedat.

Din cuprinsul raportului medico-legal de autopsiere a cadavrului, a rezultat că, moartea victimei a fost violentă şi s-a datorat taponamentului cardiac, urmarea hemopericardului masiv produs prin ruptură de venă cavă superioară, consecinţă a unui traumatism toracic.

În sângele victimei s-a constatat o concentraţie de 1,65 gr %o alcool.

Împotriva acestei hotărâri, a declarat apel inculpatul, criticând hotărârea pentru nereţinerea dispoziţiilor art. 73 lit. b) C. pen., infracţiunea fiind comisă sub imperiul unei puternice tulburări.

Prin Decizia penală nr. 137 din 27 martie 2003, pronunţată de Curtea de Apel Craiova s-a admis apelul inculpatului, s-a desfiinţat sentinţa apelată şi reţinând în favoarea inculpatului dispoziţiile art. 73 lit. b) C. pen., acesta a fost condamnatla 8 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru infracţiunea prevăzută de art. 174 C. pen., fiind menţinute în rest dispoziţiile hotărârii.

În termen legal, împotriva deciziei pronunţată în apel, a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova care a susţinut, în esenţă, următoarele:

Greşita reţinere a dispoziţiilor art. 73 lit. b) C. pen., în contextul în care nu s-a dovedit că inculpatul a fost puternic tulburat printr-un act provocator al părţii vătămate.

Critica va fi examinată în raport de dispoziţiile art. 3859 alin. (1) pct. 171 C. proc. pen., constatându-se însă că, instanţa a reţinut în mod corect împrejurările de fapt şi de drept care au condus la circumstanţierea răspunderii penale.

Desigur, este de necontestat că pe fondul consumului de alcool între inculpat şi victimă existau frecvent conflicte, ocazie în care aceştia se insultau reciproc.

Dar, împrejurările concrete în care s-au derulat faptele din ziua de 2 mai 2002, depăşesc cu mult ceea ce se consuma adesea între aceştia.

Inculpatul a acţionat violent în ziua respectivă, nu datorită insultelor obişnuite care i le adresa victima, la beţie, ci datorită afirmaţiilor calomnioase grave la adresa acestuia: imputându-i că întreţine relaţii cu fiicele sale minore şi încercând să-l lovească cu o scândură, victima a adus o atingere gravă demnităţii sale, printr-o acţiune agresivă şi ilicită care putea produce o stare emoţională de puternică tulburare, de natura celei prevăzută de lege şi sub imperiul căreia a comis lovirea gravă a victimei, care a condus la deces.

Nu se poate reţine nici susţinerea din motivele de recurs, potrivit căreia conduita ilicită a victimei nu a fost dovedită.

Din declaraţiile martorelor P.I., P.D. şi N.M.M. rezultă, fără echivoc, că victima a făcut grave afirmaţii la adresa inculpatului, cerându-i insistent să părăsească, locuinţa.

Aceste declaraţii combinate cu susţinerile constante ale inculpatului fac dovada condiţiilor necesare reţinerii dispoziţiilor art. 73 lit. b) C. pen., aspect sub care, soluţia criticată este atât legală, cât şi temeinică.

Respectând dispoziţiile legale, cât şi probele administrate în cauză, atât reţinerea dispoziţiilor art. 73 lit. b), cât şi pedeapsa aplicată vor fi menţinute prin respingerea recursului declarat de parchet, în conformitate cu art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

În temeiul art. 38517 alin. (4) C. proc. pen., combinat cu art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), se va computa din pedeapsa aplicată timpul detenţiei preventive la zi.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova împotriva deciziei penale nr. 137 din 27 martie 2003 a Curţii de Apel Craiova, privind pe inculpatul N.S.M.

Deduce din pedeapsă, timpul arestării preventive a inculpatului de la 3 mai 2002 la 10 septembrie 2003.

Onorariul de avocat în sumă de 400.000 lei pentru apărarea din oficiu a inculpatului, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 10 septembrie 2003.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre CSJ. Decizia nr. 3628/2003. Penal. Art.174 c.pen. Recurs