CSJ. Decizia nr. 3644/2003. Penal. Legea nr.143/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.3644/2003
Dosar nr. 2394/2003
Şedinţa publică din 10 septembrie 2003
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 230 din 11 martie 2003, Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, a schimbat încadrarea juridică a faptelor săvârşite de inculpatul F.C., din art. 4 şi art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), în art. 4 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) şi art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP)
În baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), a condamnat pe inculpat la 15 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
În baza art. 4 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), instanţa l-a mai condamnat pe inculpat la 3 ani închisoare.
Prin contopirea pedepselor s-a dispus ca inculpatul să execute 15 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
S-a dispus confiscarea specială a cantităţii de 16,350 heroină şi l-a obligat pe inculpat la cheltuieli judiciare statului.
S-a reţinut că inculpatul este consumator şi traficant de droguri, iar cu ocazia percheziţiei din 1 aprilie 2002, în locuinţa lui a fost găsită cantitatea de 16,35 grame heroină, substanţă care face parte din categoria drogurilor de mare risc.
Împotriva hotărârii de mai sus a declarat apel inculpatul care nu şi-a motivat cererea.
Prin Decizia penală nr. 260 din 14 mai 2003, Curtea de Apel Bucureşti a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul F.C.
S-a reţinut în considerentele deciziei că, în mod constant, martorii audiaţi au declarat că au cumpărat droguri de la inculpat, aceasta cu atât mai mult, cu cât, anterior inculpatul a mai fost condamnat tot pentru trafic de stupefiante.
Împotriva hotărârilor de mai sus, în termen legal a declarat recurs inculpatul.
Recurentul inculpat nu şi-a motivat, în scris, recursul declarat, dar prin concluziile orale a solicitat achitarea pentru infracţiunile de trafic de stupefiante, deoarece nu a fost decât deţinător şi consumator de droguri.
Critica va fi examinată în raport de cazul de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., constatându-se că recursul este nefondat.
Recurentul inculpat nu-şi poate invoca nevinovăţia în comiterea traficului de droguri, atâta timp cât, martorii audiaţi (P.S.M., T.C.L. şi D.Şt.D.) au susţinut constant că au cumpărat droguri de la inculpat, precizând împrejurările concrete în care s-au desfăşurat aceste relaţii, cât şi suma pe care aceştia o plăteau zilnic pentru doza de heroină.
În acest context, corect instanţele au constatat că în cauză sunt întrunite atât elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cât şi cele ale art. 4 din Legea nr. 143/2000, inculpatul fiind atât consumator, cât şi traficant de droguri.
Acestea sunt motive care justifică soluţia de condamnare, cât şi pedepsele aplicate care se înscriu în limite legale, la individualizare fiind avută în vedere şi împrejurarea că inculpatul a mai fost condamnat pentru trafic de stupefiante.
Pe de altă parte, aceleaşi motive impun menţinerea hotărârilor recurate şi potrivit art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., respingerea recursului, ca nefondat.
Conform art. 38517 alin. (4) C. proc. pen., va fi computată la zi, din pedeapsa principală, arestarea preventivă a inculpatului.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., inculpatul va fi obligat şi la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul F.C. împotriva deciziei penale nr. 260 din 14 mai 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Deduce din pedeapsă, timpul arestării preventive a inculpatului de la 1 aprilie 2002 la 10 septembrie 2003.
Obligă pe recurent la plata sumei de 1.400.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 10 septembrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 3642/2003. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs | CSJ. Decizia nr. 3649/2003. Penal. Art.208, 209, 276 c.pen.... → |
|---|
