CSJ. Decizia nr. 4414/2003. Penal. Art.174, 175 c.pen. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.4414/2003
Dosar nr. 2660/2003
Şedinţa publică din 10 octombrie 2003
Asupra recursurilor de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 131 din 18 noiembrie 2002 Tribunalul Călăraşi a condamnat pe inculpatul P.G. la 13 ani închisoare şi 6 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru infracţiunea de omor calificat prevăzută de art. 174 şi art. 175 lit. a) şi i) C. pen., cu aplicarea art. 74 şi art. 76 din acelaşi cod, o lună închisoare pentru infracţiunea de ultraj contra bunelor moravuri, prevăzută de art. 321 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 74 şi art. 76 C. pen. şi 2.000.000 lei amendă penală, pentru infracţiunea de distrugere prevăzută de art. 217 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 74 şi art. 76 C. pen.
În baza art. 33 lit. a) şi b) C. pen., inculpatul va executa 13 ani închisoare şi 6 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., la care se adaugă amenda penală de 2.000.000 lei.
S-a făcut aplicarea art. 74 şi art. 76 C. pen.
S-a luat act că partea vătămată G.S. nu se constituie parte civilă în cauză.
În baza art. 188 din Legea 3/1978, inculpatul a fost obligat la 52.300 lei cheltuieli de spitalizare către Spitalul Municipal Feteşti.
Potrivit art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea cuţitului, corp delict.
Pentru pronunţarea acestei hotărâri, prima instanţă a reţinut următoarea stare de fapt:
În seara de 13 iulie 2002, P.G. a consumat băuturi alcoolice, la mai multe baruri, în jurul orei 1,00, intrând în discoteca din clădirea SC C.C.
Aici, P.G. a consumat băuturi alcoolice şi a dansat până în jurul orei 4,00, când, fiind în stare de ebrietate, s-a deplasat la un pupitru, cerându-i lui G.A.M. să-i pună să cânte „manele”.
Acesta i-a pus o melodie din cele solicitate, după care a schimbat genul de muzică. P.G. a mers la pupitru şi i-a cerut pe un ton impunător lui G.A.M. să-i pună muzica cerută, însă a fost refuzat spunându-i-se că este discoteca lui şi pune ce muzică doreşte.
Enervat, inculpatul P.G., a ocolit pupitru şi apropiindu-se de G.A.M., a început să-l lovească cu palmele peste cap şi ceafă.
Victima s-a ridicat şi a lovit pe inculpat cu pumnul în faţă, moment în care au fost despărţiţi de martorul M.D.N.
Inculpatul a încercat să-l lovească şi pe acest martor, dar acesta s-a ferit şi l-a lovit şi el cu pumnul peste faţă.
În aceste împrejurări, văzând că nu-i poate domina, inculpatul a părăsit discoteca, deplasându-se, în fugă, la locuinţa tatălui său, de unde a luat un cuţit tip pumnal cu gardă, având lama de 32 cm lungime, înapoindu-se la discotecă.
În interiorul localului, inculpatul a văzut-o numai pe victima G.A.M.,care, sesizând starea de pericol, a luat un scaun din plastic, pe care, ţinându-l de spătar, cu picioarele spre înainte, a încercat să-l împiedice pe P.G. să se apropie, cu cuţitul, de el şi îl ruga să se potolească.
Tot mai enervat că nu se poate apropia, inculpatul a aruncat cu un pahar către victimă, apoi cu o sticlă, ambele spărgându-se de pardoseală, după care a luat o masă din plastic şi a aruncat-o către victimă, ea rupându-se. În acest timp inculpatul i-a zis victimei „tu nu mai ieşi de acolo mă”, moment în care G.A.M. a încercat să scape. În aceste împrejurări, inculpatul a lovit cu garda pumnalului în scaunul din plastic, care s-a rupt şi a căzut pe pardoseală, după care s-a repezit la victimă, lovindu-l de 4 ori cu cuţitul, una din înjunghieri penetrând şi secţionându-i artera femurală.
După ce a fost înjunghiat, G.A.M. s-a prăbuşit la sol şi datorită hemoragiei mari şi-a pierdut cunoştinţa.
Fiind transportată la Spitalul din Feteşti, cu toată asistenţa medicală de urgenţă acordată, victima a decedat după 45 de minute.
Din raportul de constatare medico-legală (autopsie), rezultă că moartea lui G.M.A. a fost violentă, ea datorându-se hemoragiei externe, consecutivă unei plăgi înjunghiate coapsa stângă, cu secţionarea arterei femurale, prin folosirea unui corp dur, tăietor-înţepător.
S-a reţinut că premeditarea există, în acţiunea inculpatului fiind un interval de timp suficient pentru luarea unei hotărâri, în timpul cât s-a dus şi a luat cuţitul (pumnalul) de la casa părinţilor săi.
La individualizarea pedepsei s-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 74 şi art. 76 C. pen., circumstanţele atenuante concretizându-se‚ în lipsa antecedentelor penale a inculpatului, atitudinea sa sinceră şi cooperantă şi mai ales faptul că victima i-a fost prieten încă din copilărie şi regretele sale profunde.
Prin Decizia penală nr. 170 din 27 martie 2003 Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Călăraşi şi, desfiinţând, parţial, sentinţa penală nr. 131 din 18 noiembrie 2002, a înlăturat circumstanţele atenuante aplicate şi a majorat la 6 luni închisoare pedeapsa aplicată, pentru infracţiunea prevăzută de art. 217 alin. (1) C. pen., la un an închisoare pedeapsa aplicată pentru infracţiunea, prevăzută de art. 321 alin. (1) C. pen. şi la 15 ani închisoare şi 6 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru infracţiunea prevăzută de art. 174 şi art. 175 lit. a) şi i), prin aplicarea art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 C. pen., inculpatul P.G. executând această din urmă pedeapsă.
Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei şi respinse, ca nefondat apelul declarat de inculpat şi, ca inadmisibil apelul declarat de partea vătămată.
Împotriva acestei decizii penale au declarat recurs inculpatul şi partea vătămată G.S.
Inculpatul, personal şi prin apărător a cerut admiterea recursului şi înlăturarea agravantei, constând în săvârşirea faptei cu premeditare, aplicarea circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. c) şi art. 76 lit. a) C. pen. şi a scuzei provocării prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen., precum şi reducerea pedepsei.
Partea vătămată a solicitat, oral, acordarea de daune morale.
Din examinarea probelor administrate în cauză se constată că instanţele au reţinut în mod corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului, pentru infracţiunile puse în sarcină.
În cauză, în mod corect au fost reţinute dispoziţiile art. 175 lit. a) C. pen., respectiv săvârşirea omorului cu premeditare, constând în aceea că inculpatul a luat hotărârea uciderii victimei, în care scop a părăsit discoteca, deplasându-se la domiciliul părinţilor săi, de unde s-a înarmat cu un cuţit (pumnal) cu lama în lungime de 32 cm, timp în care a putut reflecta asupra modului de a acţiona şi a consecinţelor acestei activităţi, încât imediat ce a revenit la discotecă a ameninţat pe G.A.M. cu cuvintele „tu nu mai ieşi de acolo mă” (de după pupitru), după care l-a înjunghiat.
Nu poate fi reţinută nici circumstanţa atenuantă a provocării, prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen.
Potrivit art. 73 lit. b) C. pen., constituie circumstanţă atenuantă săvârşirea infracţiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoţii, determinată de provocarea din partea persoanei vătămate, produsă prin violenţă, printr-o atingere gravă a demnităţii persoanei sau prin altă acţiune gravă.
Ori, în speţă victima G.A.M. nu a săvârşit nici un act de provocare asupra inculpatului P.G., care, dimpotrivă, profitând de neatenţia părţii vătămate, a lovit-o cu palma peste faţă şi ceafă, după ce a fost refuzat să-i pună muzica ce o dorea, începându-se astfel violenţele reciproce.
Instanţa de control judiciar a justificat corect înlăturarea împrejurărilor considerate ca circumstanţe atenuante de către prima instanţă, respectiv lipsa antecedentelor penale, atitudinea sinceră şi cooperantă, regretele inculpatului şi faptul că acesta a fost prieten din copilărie cu victima.
Sancţiunea stabilită de instanţa de apel este just individualizată, fiind respectate criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), printre care gradul ridicat de pericol social al faptei săvârşite de inculpat, de a suprima viaţa unui prieten, fără nici o justificare plauzibilă.
În mod corect s-a apreciat că pedeapsa de 15 ani închisoare, este în măsură să atingă scopul educativ şi de prevenire a săvârşirii unor alte infracţiuni, prevăzut de art. 52 C. pen., nefiind motive care să justifice reducerea acesteia.
Recursul inculpatului este admisibil doar pentru motivul că în mod greşit instanţele de fond şi de apel nu au aplicat graţierea, potrivit art. 1 din Legea nr. 543/2002, pedepselor de 6 luni şi respectiv un an închisoare, aplicate inculpatului pentru infracţiunile prevăzute de art. 217 alin. (1) C. pen. şi respectiv de art. 321 alin. (1) C. pen.
Recursul părţii vătămate G.S. este nefondat, deoarece aceasta nu s-a constituit parte civilă în procesul penal, la prima instanţă (art. 15 alin. (2) C. proc. pen.), recursul său nefiind nici motivat, în scris, în termenul legal (art. 306 C. proc. civ.).
În concluzie, recursul declarat de inculpat, urmează a fi admis potrivit dispoziţiilor art. 38515 lit. d) C. proc. pen., doar pentru motivul mai sus menţionat iar recursul declarat de partea vătămată va fi respins în baza dispoziţiilor art. 38515 lit. b) C. proc. pen.
Conform dispoziţiilor art. 383 alin. (2) C. proc. pen., se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive.
În conformitate cu prevederile art. 192 C. proc. pen., recurenta parte vătămată va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de inculpatul P.G., împotriva deciziei penale nr. 170 din 27 martie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Casează hotărârea atacată şi sentinţa penală nr. 131 din 18 noiembrie 2002 a Tribunalului Călăraşi, numai cu privire la aplicarea Decretului 543/2000.
Înlătură dispoziţiile art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen.
Descontopeşte pedepsele aplicate şi le repune în individualitatea lor respectiv: 15 ani închisoare şi 6 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru infracţiunea prevăzută de art. 174 şi art. 175 lit. a) şi i) C. pen., 6 luni închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 217 alin. (1) C. pen. şi un an închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 321 alin. (1) C. pen.
În baza art. 1 din Legea 543/2002 constată graţiate integral şi condiţionat pedepsele aplicate inculpatului, în baza art. 217 alin. (1) şi art. 321 alin. (1) C. pen., inculpatul P.G. urmând să execute pedeapsa de 15 ani închisoare şi 6 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul arestării preventive de la 15 iulie 2002, la 10 octombrie 2003.
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de partea vătămată G.S., împotriva deciziei penale nr. 170 din 27 martie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Obligă recurenta parte vătămată să plătească statului suma de 1.000.000 lei cheltuieli judiciare.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 10 octombrie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 4413/2003. Penal. Art.174, 175 c.pen. Recurs | CSJ. Decizia nr. 4415/2003. Penal. Art.20 rap.la art.174, 175... → |
---|