CSJ. Decizia nr. 4416/2003. Penal. Art.174,175 c.pen. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.4416/2003
Dosar nr. 3952/2003
Şedinţa publică din 10 octombrie 2003
Asupra recursului penal de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 91 din 18 iunie 2003, pronunţată de Tribunalul Vâlcea, a fost condamnat inculpatul C.V. la pedeapsa de 16 ani închisoare şi 8 ani interzicerea unor drepturi, pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat, prevăzută de art. 174 şi art. 175 lit. c) C. pen.
A fost menţinută starea de arest a inculpatului şi s-a dedus din pedeapsă timpul executat preventiv cu începere de la 21 aprilie 2003, până la pronunţarea sentinţei, prelungindu-se arestarea pe o perioadă de 30 de zile, până la 19 iulie 2003.
Totodată, inculpatul a fost obligat la plata sumei de 12.004.870 lei, cu titlu de cheltuieli de spitalizare către CAS Bucureşti, pentru Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca şi la 8.703.556 lei cu acelaşi titlu către CAS, Filiala Vâlcea, pentru Spitalul Municipal Drăgăşani şi Serviciul de Ambulanţă Vâlcea, cu dobânzile legale aferente.
Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa de fond a reţinut, în esenţă, următoarea situaţie de fapt:
La data de 2 mai 2002, inculpatul C.V. a consumat băuturi alcoolice într-un bar din comuna Voiceşti, până în jurul orelor 22,00, după care a revenit acasă, ocazie cu care a constatat că mama sa C.M., nu gătise şi se afla sub influenţa băuturilor alcoolice.
Între inculpat şi mama sa s-a declanşat un conflict violent, context în care inculpatul i-a aplicat multiple lovituri cu pumnii şi picioarele, doborând-o la pământ, inculpatul încetând agresiunea numai la intervenţia vecinei lor C.E.
A doua zi dimineaţa, victima a fost găsită în stare gravă de vecinele sale C.E. şi D.E., care au luat măsuri pentru transportarea acesteia la spital, fiind internată iniţial la Spitalul din Drăgăşani şi apoi la Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca, unde a fost internată cu diagnosticul „traumatism cranio cerebral grav, hematom subdural acut şi contuzie toracică,” şi unde, în ziua de 6 mai 2002 a decedat.
Situaţia de fapt expusă a fost stabilită pe baza proceselor verbale întocmite de organele de urmărire penală, raportului medico – legal nr. A.3/716/02 din 4 februarie 2003, depoziţiilor martorilor D.F., C.W., R.F., C.E. şi D.E., probe coroborate cu declaraţiile inculpatului care a recunoscut infracţiunea, pentru care a fost trimis în judecată.
Curtea de Apel Piteşti, prin Decizia penală nr. 188/ A din 31 iulie 2003, a admis apelul formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea, a desfiinţat în parte sentinţa atacată şi a majorat pedeapsa aplicată inculpatului de la 16 ani închisoare, la 20 de ani închisoare, menţinându-se celelalte dispoziţii ale hotărârii.
Totodată, a fost respins apelul declarat de inculpat, apel care a vizat individualizarea pedepsei.
Împotriva acestei din urmă decizii inculpatul a declarat recurs, criticând-o pentru netemeinicie, solicitând reducerea pedepsei aplicate.
Recursul nu este fondat.
În speţă, a fost stabilită în mod corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului, încadrând corespunzător din punct de vedere juridic fapta comisă, în textul de lege mai sus-arătat.
Cu privire la individualizarea pedepsei aplicate, Curtea, constată că, în speţă, au fost respectate dispoziţiile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), ţinându-se seama atât de pericolul social al faptei comise cât şi de persoana făptuitorului.
Pericolul social este relevat de modul, în care s-a derulat activitatea infracţională şi mai ales de consecinţele ireparabile ale faptei săvârşite.
Referitor la profilul moral al inculpatului, din probele administrate rezultă că acesta suferă de viciul beţiei, este extrem de violent, fiind sancţionat de mai multe ori de către organele de poliţie, pentru comportamentul său, inclusiv faţă de mama sa.
Caracterul violent al inculpatului a rezultat şi din atitudinea sa după agresiunea victimei, când şi-a abandonat mama în stare gravă, iar a doua zi nu a luat măsuri de salvare a mamei sale, manifestând în vreun fel afectivitate şi regret.
Toate aceste elemente de circumstanţiere ale faptei şi făptuitorului au fost analizate de instanţa de apel, care justificat a aplicat o pedeapsă severă, de natură să asigure realizarea scopului coercitiv şi preventiv educativ al sancţiunii penale, motiv pentru care recursul declarat de inculpat este nefondat şi va fi respins, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Se va computa perioada arestării preventive, iar în baza art. 192 alin. (2) din acelaşi cod, inculpatul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.V., împotriva deciziei penale nr. 188/ A din 31 iulie 2003 a Curţii de Apel Piteşti.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul arestării preventive de la 21 aprilie 2003, la 10 octombrie 2003.
Obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 1.500.000 lei cheltuieli judiciare, din care 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 10 octombrie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 4415/2003. Penal. Art.20 rap.la art.174, 175... | CSJ. Decizia nr. 4417/2003. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs → |
---|