CSJ. Decizia nr. 4420/2003. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4420/2003
Dosar nr. 2813/2003
Şedinţa publică din 10 octombrie 2003
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 98 din 30 ianuarie 2003 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, a fost condamnat inculpatul R.C. la pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) C. pen.
A fost menţinută starea de arest a inculpatului şi s-a computat perioada arestării preventive cu începere de la 3 octombrie 2002 la zi.
Totodată, s-a luat act că partea vătămată I.I. nu s-a constituit parte civilă.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, următoarea situaţie de fapt:
În noaptea de 28 septembrie 2002, în jurul orei 1,00, inculpatul s-a aflat în compania unor prieteni în staţia R.A.T.B. Sf. Gheorghe, moment în care pe lângă el au trecut patru fete care se îndreptau spre pasajul Lipscani. Fără să discute cu însoţitorii săi Ş.R., P.C. şi N.R., inculpatul s-a repezit spre partea vătămată I.I., i-a smuls geanta şi a fugit pe str. Pătraşcu Vodă, fiind urmat de prietenii săi.
Împreună cu aceştia, inculpatul a intrat în scara unui bloc, a verificat conţinutul genţii şi şi-a însuşit un telefon mobil, un portofel în care se afla suma de 22.000 lei, o carte de identitate şi o pereche de cercei din metal.
Telefonul a fost luat de P.C., celelalte bunuri fiind aruncate sub un autoturism parcat în apropiere, unde au fost găsite de organele de poliţie.
Ulterior, telefonul a fost valorificat de P.C. cu suma de 250.000 lei, bani cu care au cumpărat droguri, pe care le-au împărţit toţi patru.
Cu privire la S.R., P.C. şi N.R. s-a dispus disjungerea cauzei.
Situaţia de fapt expusă a fost stabilită pe baza plângerii părţii vătămate, proceselor-verbale încheiate de organele de urmărire penală, depoziţiilor martorilor N.G., L.R., P.A.M., dovezii de restituire a bunurilor sustrase, probe coroborate cu declaraţiile inculpatului care a recunoscut fapta pentru care a fost trimis în judecată.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, prin Decizia penală nr. 216 din 17 aprilie 2003, a respins apelul formulat de inculpat, apel ce a vizat netemeinicia hotărârii instanţei de fond.
Împotriva acestei decizii inculpatul a declarat recurs, reiterând motivele de apel invocate, solicitând reducerea pedepsei aplicate, întrucât nu are antecedente penale şi a avut o poziţie sinceră pe tot parcursul procesului penal.
Recursul nu este fondat.
La individualizarea pedepsei au fost avute în vedere criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), instanţa de fond şi cea de control judiciar au ţinut seama atât de pericolul social concret al faptei comise, cât şi de persoana făptuitorului.
Comiterea infracţiunii în împrejurările de timp şi de loc arătate (noaptea, în jurul orelor 1,00, într-un loc public cu multiple posibilităţi de a dispărea rapid după săvârşirea infracţiunii, prezenţa mai multor persoane în jurul victimei de natură a o timora) scopul săvârşirii acestei fapte antisociale (procurarea de bani pentru droguri) relevă un pericol social ridicat şi care excluse posibilitatea reducerii pedepsei.
Pe de altă parte, la dozarea sancţiunii au fost avute în vedere şi datele ce caracterizează persoana făptuitorului, (nu are antecedente penale şi a recunoscut sincer infracţiunea, regretând-o) motiv pentru care s-a aplicat pedeapsa minimă prevăzută de textul sancţionator.
În raport de considerentele arătate, recursul declarat de inculpat nu este fondat şi va fi respins în conformitate cu dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Se va computa perioada arestării preventive, iar în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., inculpatul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul R.C. împotriva deciziei penale nr. 216 din 17 aprilie2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul arestării preventive de la 3 octombrie 2002 la 10 octombrie 2003.
Obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 1.500.000 lei cheltuieli judiciare, din care 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 10 octombrie 2003.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4404/2003. Penal | CSJ. Decizia nr. 4433/2003. Penal. Revizuire. Recurs → |
|---|
