CSJ. Decizia nr. 4773/2003. Penal
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.4773/2003
Dosar nr.4608/2002
Şedinţa publică din 24 octombrie 2003
Asupra recursurilor de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 114 din 22 mai 2002 a Tribunalului Suceava, inculpatul M.E.I. a fost condamnat la un an închisoare, cu suspendarea executării pedepsei, pentru infracţiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1) şi art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i), cu aplicarea art. 75 lit. c) şi art. 74 şi art. 76 C. pen., prin schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prevăzută de art. 208 alin. (1) şi art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) şi alin. (3).
Prin aceeaşi sentinţă, inculpatul minor A.C.D. a fost condamnat la 6 luni închisoare, pentru infracţiunea de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. (1) lit. a), g) şi i), cu aplicarea art. 99 alin. (3), art. 74 şi art. 76 C. pen. (prin schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prevăzută de art. 208 alin. (1) şi art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) şi alin. (3) C. pen.).
Potrivit art. 83 C. pen., instanţa a revocat suspendarea executării pedepsei de 2 ani închisoare, aplicată inculpatului minor, prin sentinţa penală nr. 211998 a Tribunalului Suceava, pentru o infracţiune de tâlhărie.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că, în noaptea de 27 ianuarie 1999, cei doi inculpaţi, împreună cu inculpatul T.I.V. (condamnat într-un dosar separat) au pătruns, prin efracţie, în sinagoga G. din municipiul Suceava şi au sustras 4 suluri Thora, în valoare de 75.000.000 lei.
Inculpaţii au fost obligaţi în solidar, la plata acestei sume de către partea civilă Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România.
Împotriva sentinţei au declarat apeluri inculpaţii şi procurorul.
Procurorul a criticat sentinţa pentru că pedepsele au fost greşit individualizate, fiind, în opinia sa, prea blânde; instanţa nu a făcut aplicarea art. 113 C. pen., faţă de inculpatul minor; părţile civilmente responsabile nu au fost obligate, în solidar, la despăgubiri.
Inculpaţii au criticat sentinţa pentru că instanţele au făcut o greşită individualizare, pronunţând sancţiuni prea aspre.
Curtea de Apel Suceava, secţia penală, prin Decizia nr. 343 din 14 octombrie 2002 a admis apelul Parchetului şi a desfiinţat parţial sentinţa apelată, în sensul că:
- a înlăturat aplicarea art. 74 şi art. 76 C. pen. şi a majorat pedepsele la 3 (trei) ani închisoare, pentru inculpatul M.E.I. şi la un an şi 6 luni închisoare, pentru inculpatul A.C.D.;
- a înlăturat aplicarea art. 81 C. pen., faţă de inculpatul M.C.D. şi a făcut aplicarea art. 71 C. pen.;
- a luat faţă de inculpatul A.C.D. măsura de siguranţă a obligării la tratament medical, prevăzută de art. 113 C. pen.
- a obligat părţile civilmente responsabile A.M. şi A.C.D., să plătească în solidar cu inculpatul minor A.C.D., suma de 75.000.000 lei, despăgubiri civile.
A menţinut celelalte dispoziţiuni ale sentinţei.
A respins, ca nefondate, apelurile inculpaţilor şi a obligat pe inculpaţi, pe cel minor în solidar cu părţile responsabil, civilmente, la plata cheltuielilor judiciare către stat.
S-a reţinut că apelul Parchetului este întemeiat sub toate aspectele, ceea ce exclude admiterea apelurilor inculpaţilor.
Inculpaţii au plănuit săvârşirea infracţiunii în apartamentul din Bucureşti aparţinând lui T.I.V., s-au deplasat, apoi, în municipiul Suceava şi au pătruns prin efracţie în sinagogă, sustrăgând obiecte de cult de o valoare importantă, pentru comunitatea evreilor, obiecte pe care, le-au înstrăinat.
Faţă de împrejurările săvârşirii infracţiunii, de valoarea mare a pagubei şi de împrejurarea că bunurile nu au fost restituite, reţinerea circumstanţelor atenuante şi aplicarea art. 81 C. pen., pentru inculpatul major, nu au acoperire, urmând a fi înlăturate, mai ales că minorul a mai fost condamnat, pentru o infracţiune de tâlhărie.
Din raportul de expertiză medico – legală psihiatrică, întocmit de Institutul de Medicină Legală Mina Minovici Bucureşti, rezultă că inculpatul minor A.C.D., prezintă tulburări de comportament, recomandându-se luarea măsurii de siguranţă a obligării la tratament medical, astfel că, în mod nejustificat, instanţa nu a făcut aplicarea art. 113 C. pen.
În sfârşit, instanţa a omis să-i oblige pe părinţii minorului la plata, în solidar a despăgubirilor, deşi aceştia, potrivit art. 14 C. proc. pen., raportat la art. 1000 alin. (2) C. civ., sunt responsabile de prejudiciile cauzate de copii lor minori care locuiesc cu dânşii.
În sensul celor arătate, urmează a fi admis apelul Parchetului şi a fi respinse, ca nefondate, apelurile inculpaţilor.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, au declarat recursuri inculpaţii A.C.D. şi M.E., reiterând cererile făcute în apel, de reducere a sancţiunilor aplicate.
Recursurile sunt nefondate.
Inculpaţii s-au asociat şi au discutat însă din Bucureşti, cum să comită infracţiunea, s-au deplasat, apoi, la Suceava, pătrunzând noaptea, prin efracţie, într-un local de cult, respectiv, în incinta Sinagogii G., de unde şi-au însuşit obiecte de cult mozaic, deosebit de valoroase, respectiv 4 suluri de Thora (valoare patrimonială de 621.240.000 lei), pe care, ulterior, le-au înstrăinat, printr-un complice recidivist, T.I.V., lăsând, astfel, prejudiciu neacoperit.
În raport de aceste împrejurări, în care inculpaţii au lucrat şi de criticile de individualizare prevăzute de lege, sancţiunile aplicate sunt bine individualizate, încât, recursurile inculpaţilor vor trebui privite ca nefondate şi, respinse, ca atare, în baza art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., menţinând, astfel, hotărârea atacată.
Văzând şi reglementările referitoare la plata cheltuielilor judiciare către stat, inclusiv, a onorariilor de avocaţi, pentru apărările asigurate din oficiu, ce se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii A.C.D. şi M.E. împotriva deciziei penale nr. 343 din 14 octombrie 2002 a Curţii de Apel Suceava.
Obligă pe recurenţi să plătească statului sumele de câte 1.400.000 lei cheltuieli judiciare, din care sumele de câte 400.000 lei, reprezentând onorarii pentru apărarea din oficiu, se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 24 octombrie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 4770/2003. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs | CSJ. Decizia nr. 4776/2003. Penal. Art.211 alin.2, 290 c.pen.... → |
---|