ICCJ. Decizia nr. 5590/2003. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢI ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.5590/2003
Dosar nr. 5386/2003
Şedinţa publică din 2 decembrie 2003
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 320 din 13 iunie 2003, Tribunalul Galaţi a condamnat pe inculpatul D.F.C. la 7 luni închisoare pentru infracţiunea de folosire, cu rea-credinţă, a creditului societăţii, prevăzută de art. 266 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 republicată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi a art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. d) C. pen., prin schimbarea încadrării juridice a faptei din infracţiunea de delapidare, prevăzută de art. 2151 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) din acelaşi cod şi la 7 ani închisoare, pentru infracţiunea de înşelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1), (3), (4) şi (5) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. a) din acelaşi cod.
Totodată, s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 4 ani.
În baza dispoziţiilor art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor şi executarea pedepsei cea mai grea, de 7 ani închisoare, sporită cu 2 luni închisoare, inculpatul urmând să execute 7 ani şi 2 luni închisoare şi 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
În baza dispoziţiilor art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut arestarea preventivă a inculpatului şi s-a dedus din pedeapsa aplicată, timpul arestării preventive de la 3 aprilie 2002.
Conform art. 1 din Legea nr. 543/2002, modificată prin OUG nr. 18/2003, s-a constatat că pedeapsa de 7 luni închisoare aplicată pentru infracţiunea prevăzută de art. 266 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 republicată, a fost graţiată integral şi condiţionat.
Pe latură civilă, inculpatul a fost obligat la plata sumei de 10.948.739 lei cu titlu de despăgubiri civile, către partea civilă SC I.S. SA Galaţi.
Împotriva sentinţei, au declarat apeluri Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi şi inculpatul.
La termenul de judecată din 28 octombrie 2003 acordat în dosarul nr. 1764/2003, Curtea de Apel Galaţi a respins cererea formulată de inculpat, privind constatarea încetării de drept a măsurii arestării sale preventive şi în baza dispoziţiilor art. 160d alin. (1) C. proc. pen., a prelungit măsura cu 30 de zile, respectiv cu începere de la 28 octombrie 2003 şi până la 26 noiembrie 2003.
Împotriva încheierii, inculpatul a declarat recurs, motivul invocat fiind nelegala prelungire a măsurii arestării preventive, odată ce aceasta a încetat de drept la 12 iulie 2003.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia penală nr. 5024 din 6 noiembrie 2003, pronunţată în dosarul nr. 4922/2003 a respins, ca nefondat, recursul declarat de inculpat împotriva încheierii din 28 octombrie 2003.
La 25 noiembrie 2003, termen de judecare a apelurilor declarate împotriva sentinţei penale nr. 320 din 13 iunie 2003 a Tribunalului Galaţi, Curtea de Apel Galaţi, prin încheiere, în baza dispoziţiilor art. 3002 C. proc. pen., combinate cu dispoziţiile art. 160b alin. (3) din acelaşi cod, a dispus menţinerea şi prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului, până la data de 9 decembrie 2003, termen fixat pentru judecarea apelurilor.
În termen legal, inculpatul a declarat recurs împotriva încheierii menţionate mai sus, motivul invocat fiind nelegala dispunere a menţinerii şi prelungirii măsurii arestării sale preventive, aceasta, în opinia sa, încetând de drept la 26 noiembrie 2003.
Recursul declarat de inculpat nu este fondat.
Din verificarea actelor dosarului, se reţine că Tribunalul Galaţi, prin sentinţa penală nr. 320 din 13 iunie 2003, în baza dispoziţiilor art. 350 alin. (1) C. proc. pen., în forma redactată anterior adoptării, la 1 iulie 2003, a Legii nr. 281/2003 de modificare şi completare a Codului de procedură penală şi a unor legi speciale, a dispus menţinerea stării de arest a inculpatului, pe o durată nedeterminată.
Totodată, instanţa de apel, în baza dispoziţiilor art. 160d C. proc. pen., în forma adoptată prin Legea nr. 281/2003, cu referire şi la art. 3002 din acelaşi cod, dispoziţii procedurale aplicabile măsurii arestării şi prelungirii arestării inculpatului condamnat de instanţa de fond, a verificat, din oficiu, legalitatea arestării şi a dispus, prin încheiere motivată, prelungirea acestei măsuri (încheierea din 28 octombrie 2003).
La următorul termen de judecare a apelurilor, 25 noiembrie 2003, între timp intrând în vigoare O.U. nr. 109/2003, privind modificarea Codului de procedură penală, instanţa de apel, în baza dispoziţiilor art. 160b alin. (3) C. proc. pen., a dispus menţinerea măsurii arestării preventive a inculpatului, până la 9 decembrie 2003.
În aceste condiţii, în cauză nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 140 C. proc. pen., privind încetarea de drept a măsurilor preventive.
Ca atare, încheierea instanţei de apel prin care, la 25 noiembrie 2003, s-a dispus menţinerea arestării preventive a inculpatului, fiind legală, recursul declarat împotriva acesteia nefiind fondat, în baza dispoziţiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va fi respins.
În conformitate cu dispoziţiile art. 192 C. proc. pen., inculpatul recurent va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul D.F.C., împotriva încheierii din 25 noiembrie 2003, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi în dosarul nr. 1764/2003.
Obligă pe recurent la plata sumei de 650.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 150.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 2 decembrie 2003.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5579/2003. Penal. întrerupere executare... | ICCJ. Decizia nr. 5599/2003. Penal. Art.208, 209 c.pen. Recurs → |
|---|
