CSJ. Decizia nr. 6027/2003. Penal. Plângere. Recurs

Decizii penale CSJ 2003

ROMÂNIA

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr.6027/2003

Dosar nr. 4992/2003

Şedinţa publică din 18 decembrie 2003

Asupra recursului penal de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La data de 25 aprilie 2003 petentul V.T. a formulat o plângere prin care a solicitat infirmarea rezoluţiei pronunţată în dosarul nr. 35/P/2002, de Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel şi, în consecinţă, să se dispună continuarea cercetărilor, evaluarea prejudiciilor şi recuperarea lor de la bugetul de stat, identificarea vinovaţilor şi tragerea lor la răspundere penală. Petentul s-a referit la lucrătorii de poliţie din cadrul secţiei I poliţie şi procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 1 Bucureşti, reclamându-i că au tergiversat cercetările, în dosarul nr. 341/P/1993 al Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 1 Bucureşti; pe timpul cercetărilor au fost emise mai multe documente false; au fost folosite documente false în faţa instanţelor de judecată; Institutul de Criminalistică din I.G.P. a întocmit un raport de expertiză pe baza unei rezoluţii din partea secţiei 1 poliţie în mod nejustificat şi în scopul preconstituirii de probe; dosarul nr. 341/P/1993 a dispărut din sediul Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 1 Bucureşti, la data de 25 mai 1995 s-a dispus reconstituirea lui şi astfel, în mod nejustificat, nu au fost cercetaţi vinovaţii.

Prin sentinţa nr. 3 din 7 octombrie 2003 Curtea Militară de Apel a respins, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petent împotriva rezoluţiei din 20 mai 2002 a Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel, în dosarul nr. 35/P/2002.

Pentru a pronunţa astfel s-a reţinut că prin rezoluţia din 20 mai 2002 s-a dispus neînceperea urmării penale faţă de lucrătorii de poliţie reclamaţi, disjungerea cauzei privind pe procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 1 Bucureşti şi declinarea competenţei soluţionării acesteia în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de apel Bucureşti.

Întrucât prin rezoluţia dată nu s-a îngrădit dreptul persoanei nemulţumită de soluţionarea plângerii să se adreseze justiţiei, s-a apreciat că plângerea este inadmisibilă.

Împotriva sentinţei petentul a declarat recurs, fără a-l motiva în scris, iar la termenul de azi nu s-a prezentat.

Verificând actele dosarului se constată că instanţa de fond, având în vedere dispoziţiile art. 278 C. proc. pen. şi art. 21 din Constituţia României, corect a reţinut că prin rezoluţia atacată nu au fost luate măsuri ori constituite acte de urmărire penală, care să aibă ca rezultat finalizarea cercetării penale în întregul său, prin aceasta dispunându-se, cu privire la procurori, disjungerea şi declinarea competenţei soluţionării cauzei.

Aşa fiind, conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., se va respinge, ca nefondat, recursul declarat de petent.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de petiţionarul V.T. împotriva sentinţei nr. 3 din 7 octombrie 2003 a Curţii Militare de Apel, ca nefondat.

Obligă pe petiţionar, să plătească statului 1.000.000 lei cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 18 decembrie 2003.

← ICCJ. Decizia nr. 6025/2003. Penal. întrerupere executare...  ICCJ. Decizia nr. 6039/2003. Penal. încheiere. Recurs →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre CSJ. Decizia nr. 6027/2003. Penal. Plângere. Recurs