ICCJ. Decizia nr. 1601/2004. Penal. într.exec.ped. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1601/2004
Dosar nr. 578/2004
Şedinţa publică din 23 martie 2004
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 1138 din 9 decembrie 2003, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, a respins, ca neîntemeiată, cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de petiţionarul condamnat V.C. şi l-a obligat la cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut că petiţionarul a solicitat întreruperea executării pedepsei de 22 ani şi 6 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 41 din 18 aprilie 1995 de Tribunalul Argeş, definitivă prin Decizia penală nr. 390 din 20 februarie 1996 a Curţii Supreme de Justiţie, pentru infracţiunea prevăzută de art. 174 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.
În motivarea cererii, petentul condamnat a arătat că părinţii săi sunt bătrâni şi bolnavi şi locuiesc într-o casă care se află într-o stare avansată de degradare, fiind necesară prezenţa acestuia pentru reparaţiile necesare, petentul condamnat fiind de meserie zidar.
Din cuprinsul referatului de anchetă socială dispus în cauză, instanţa a reţinut că, la domiciliul petentului, în comuna Vedea, Jud. Giurgiu, locuieşte mama sa, care este asistent social la persoane cu handicap, beneficiind de o indemnizaţie lunară de 1.400.000 lei, iar locuinţa în care locuieşte aceasta, împreună cu celălalt fiu şi fiicele acestuia, nu necesită reparaţii urgente care să justifice prezenţa condamnatului la domiciliul mamei sale.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel condamnatul, invocând ca motiv, în susţinerea cererii de întrerupere a executării pedepsei, aspecte de ordin familial.
Prin Decizia penală nr. 4 din 9 ianuarie 2004, Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnat, apreciind ca fiind legală şi temeinică soluţia pronunţată de instanţa de fond.
Împotriva deciziei, în termen legal, a declarat recurs condamnatul V.C., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor şi, rejudecând, întreruperea executării pedepsei în baza art. 455, raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen.
Verificând actele dosarului cauzei, Curtea constată următoarele:
Instanţa de fond a respins, în mod corect, cererea de întrerupere a executării pedepsei de 22 ani şi 6 luni închisoare, la care a fost condamnat petentul prin sentinţa penală nr. 41 din 18 aprilie 1995 a Tribunalului Argeş, în dosarul nr. 4687/1994, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 390 din 20 februarie 1996 a Curţii Supreme de Justiţie, pentru infracţiunea de omor prevăzută de art. 174 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.
Din ancheta socială efectuată în cauză nu rezultă că locuinţa părinţilor condamnatului ar necesita reparaţii urgente, care să impună prezenţa acestuia la domiciliul părinţilor, iar condiţiile de viaţă modeste ale acestora nu constituie împrejurări speciale în sensul prevederilor art. 453 lit. c) C. proc. pen., care să impună întreruperea executării pedepsei.
Faţă de aceste considerente, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează să fie respins, ca nefondat, recursul declarat de condamnat.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul V.C. împotriva deciziei penale nr. 4 din 9 ianuarie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Obligă pe recurentul condamnat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 700.000 lei, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 23 martie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 1599/2004. Penal. întreruperea executării... | ICCJ. Decizia nr. 1602/2004. Penal. Revizuire. Recurs → |
---|