ICCJ. Decizia nr. 2049/2004. Penal. Art.174, 176 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2049/2004
Dosar nr. 5134/2003
Şedinţa publică din 16 aprilie 2004
Asupra recursului de faţă,
Examinând actele dosarului constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 277 din 11 aprilie 2003, pronunţată în dosarul nr. 6862/P/2002, Tribunalul Dolj, secţia penală, a respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul V.P.M. şi, în baza art. 174, art. 175 lit. c) şi art. 176 lit. a) C. pen., l-a condamnat la 15 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
A dedus din pedeapsă timpul reţinerii şi al arestării preventive de la 19 aprilie 2002 la zi, menţinând starea de arest a inculpatului.
Inculpatul a fost obligat la plata sumei de 2.666.300 lei, despăgubiri civile către partea civilă V.G., şi la 1.639.791 lei despăgubiri civile şi dobânzi aferente către Spitalul Clinic nr. 1 Craiova până la achitarea integrală a debitului.
Instanţa a reţinut că, la data de 19 ianuarie 2002, inculpatul V.P.M., nemulţumit de refuzul mamei sale de a merge la notar în vederea perfectării contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului cu clauza întreţinerii, a intrat în camera acesteia şi a început să o lovească cu palmele şi cu pumnii peste cap. Apoi a izbit-o de mai multe ori cu capul de pereţi şi de tăblia patului în care se afla, ţipetele victimei fiind auzite de soţia şi copii inculpatului, care i-au cerut inculpatului să înceteze agresiunea împotriva mamei sale. A doua zi, inculpatul a continuat agresiunea, deşi victima se afla în stare gravă. Soţia inculpatului a anunţat salvarea. În seara zilei de 21 ianuarie 2002, victima a decedat la Spitalul Clinic Judeţean Craiova.
Conform constatărilor medicilor, cuprinse în Raportul medico-legal de autopsie, moartea victimei V.C. a fost violentă şi s-a datorat leziunilor vasculare cerebrale şi de trunchi cerebral, consecinţe ale unui traumatism cranio-cerebral.
Prin Decizia penală nr. 443 din 9 octombrie 2003, Curtea de Apel Craiova, secţia penală, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj împotriva sentinţei penale nr. 277 din 11 aprilie 2003 a Tribunalului Dolj, pe care a desfiinţat-o sub aspectul individualizării pedepselor.
A majorat la 19 ani închisoare pedeapsa principală aplicată inculpatului şi la 5 ani interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) şi b), pedeapsa complementară. Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei şi a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs inculpatul. Motivele de casare invocate sunt cele prevăzute de art. 3859 pct. 17 C. proc. pen. (greşita încadrare juridică a faptei) şi pct. 14 ale aceluiaşi articol (s-au aplicat pedepse greşit individualizate).
Înalta Curte, examinând cazurile de casare invocate, constată netemeinicia acestora în raport cu probele administrate în cauză, pentru următoarele considerente:
Astfel, cu privire la încadrarea juridică a faptei, Înalta Curte constată că aceasta este corectă. Din probele administrate în cauză (declaraţiile inculpatului prin care îşi recunoaşte fapta, declaraţiile martorilor audiaţi, constatările medicilor legişti) a rezultat atât intenţia inculpatului de a ucide victima (care refuzase să-i transmită dreptul de proprietate asupra apartamentului), cât şi modalitatea în care a pus în executare rezoluţia infracţională (loviri repetate în cap cu pumnii, izbirea cu capul de pereţi şi de tăblia patului în care se afla victima), omorul fiind săvârşit prin cruzimi [(art. 176 lit. a) C. pen.)]. Dispoziţiile art. 183 C. pen., nu sunt aplicabile în cauză, întrucât intenţia inculpatului a fost aceea de a suprima viaţa victimei şi nu doar de a-i produce vătămări corporale care au avut ca urmare decesul victimei (fără ca inculpatul să fi urmărit sau acceptat acest deznodământ).
Nefondat este şi cel de al doilea motiv de casare, referitor la aplicarea unor pedepse greşit individualizate, deoarece, pedeapsa principală de 19 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei privative de libertate, pedepse aplicate inculpatului, au fost corect individualizate atât în raport cu gradul de pericol social al faptei (omorul săvârşit prin cruzimi asupra unei rude apropiate), cât şi cu persoana inculpatului, infractor primar. Criteriile generale de individualizare a pedepselor prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), au fost avute în vedere de instanţa de apel, astfel încât şi sub acest aspect, recursul este nefondat şi urmează a fi respins.
Conform art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), se va deduce din pedeapsa principală aplicată inculpatului, timpul reţinerii şi al arestării preventive de la 19 aprilie 2002 la zi.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 1.600.000 lei, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul V.P.M. împotriva deciziei penale nr. 443 din 9 octombrie 2003 a Curţii de Apel Craiova.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul reţinerii şi al arestării preventive de la 19 aprilie 2002 la 16 aprilie 2004.
Obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, din care 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 16 aprilie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2047/2004. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2051/2004. Penal. Art.174,175 c.pen. Recurs → |
|---|
