ICCJ. Decizia nr. 2844/2004. Penal. Art. 211 alin.2 c.pen. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2844/2004
Dosar nr. 1911/2004
Şedinţa publică din 26 mai 2004
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 483 din 27 noiembrie 2003, Tribunalul Braşov a condamnat pe inculpaţii:
- B.I.F. la 5 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c), alin. (21) lit. a) C. pen. şi la un an şi 3 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere, prevăzută de art. 78 alin. (1) din OUG nr. 192/2002.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani şi 6 luni închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
S-a dedus din pedeapsa aplicată, perioada reţinerii şi arestării preventive din 15 iulie 2003 la zi, fiind menţinută starea de arest a inculpatului.
- U.M.C. la 5 ani închisoare pentru, săvârşirea complicităţii la infracţiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 26, raportat la art. 211 alin. (2) lit. c), alin. (21) lit. a) C. pen., la 3 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de nedenunţare a unor infracţiuni, prevăzută de art. 262 C. pen. şi la un an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 261 C. pen.
În temeiul art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
S-a dedus perioada arestării preventive de la 18 iulie 2003 la zi, menţinând starea de arest a inculpatului.
Au fost obligaţi inculpaţii, în solidar, la plata sumei de 5.000.000 lei către partea civilă P.M., fiind respinse restul pretenţiilor.
S-a constatat că partea civilă G.T. a renunţat la pretenţiile formulate, iar partea civilă SC M. SRL nu a formulat pretenţii în cauză.
Au fost obligaţi inculpaţii la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut următoarea situaţie de fapt:
La data de 11 iulie 2003, inculpaţii au observat-o pe partea vătămată P.M. pe B-dul Ştefan cel Mare din municipiul Braşov, purtând la gât un lănţişor masiv cu pandativ din aur, luând hotărârea de a-l sustrage.
În momentul în care s-a intersectat cu partea vătămată inculpaţii au încadrat-o, iar B.I.F. i-a smuls lănţişorul, după care cei doi au fugit, deplasându-se la domiciliul inculpatului U.M.C.
Ulterior, inculpatul U.M.C. a încheiat un contract de amanet cu SC M. SRL Braşov, garantând restituirea sumei de 2.800.000 lei cu lănţişorul sustras.
În noaptea de 14 iulie 2003, cei doi inculpaţi au consumat băuturi alcoolice, împreună cu martorul B.D., în autoturismul aparţinând tatălui inculpatului B.I.F.
Deşi nu poseda permis de conducere, inculpatul B.I.F. a condus acest autoturism, în dimineaţa zilei de 15 iulie 2003, prin cartierul Astra, în maşină aflându-se inculpatul U.M.C. şi martorul B.D.
Ca urmare a neîndemânării şi a consumului de băuturi alcoolice, inculpatul B.I.F. a avariat autoturismul.
Inculpaţii au continuat să consume băuturi alcoolice în autoturism, plecând în cele din urmă pe str. Neptun, unde s-au intersectat cu partea vătămată G.T. ce venea din sens contrar şi care purta la gât un lănţişor cu pandativ în formă de inimioară.
Fără a exista o înţelegere prealabilă, inculpatul B.I.F. a smuls de la gâtul părţii vătămate pandativul, inculpaţii fugind fiecare în direcţii opuse.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov, criticând-o sub aspectul nelegalităţii pentru aplicarea unor pedepse în alte limite decât cele prevăzute de textul incriminator şi inculpaţii, solicitând reducerea pedepselor.
Prin Decizia penală nr. 82/ Ap din 16 martie 2004, Curtea de Apel Braşov admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov şi inculpatul U.M.C.
A fost desfiinţată hotărârea atacată sub aspectul încadrării juridice a condamnării inculpatului U.M.C. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 260 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 273 NCP) şi a pedepselor aplicate inculpaţilor.
A fost descontopită pedeapsa de 5 ani şi 6 luni închisoare, 5 ani închisoare, respectiv un an şi 3 luni închisoare.
În baza art. 334 C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei comise de inculpat, din infracţiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) C. pen., în aceeaşi infracţiune, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c), alin. (21) lit. a) C. pen. (parte vătămată P.M.), text de lege în baza căreia a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 8 ani închisoare.
Acelaşi inculpat a fost condamnat la pedeapsa de 9 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c), alin. (21) lit. a) C. pen. (parte vătămată G.T.).
A fost menţinută pedeapsa de un an şi 3 luni închisoare aplicând aceluiaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 78 alin. (2) din OUG nr. 192/2002.
În baza art. 33 lit. a) şi art. art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 9 ani închisoare, sporită cu 6 luni, având de executat în final 9 ani şi 6 luni închisoare.
A fost descontopită pedeapsa de 5 ani închisoare, aplicată inculpatului U.M.C. în pedepsele componente de 5 ani închisoare, 3 luni închisoare şi un an închisoare.
S-a dispus condamnarea inculpatului U.M.C. la 7 ani închisoare, pentru săvârşirea complicităţii la infracţiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 26, raportat la art. 211 alin. (2) lit. c), alin. (21) lit. a) C. pen. (parte vătămată P.M.).
În baza art. 334 C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei comise de inculpat, descrisă la pct. 2, din infracţiunea de nedenunţare a unor infracţiuni, prevăzută de art. 262 alin. (1) C. pen., în complicitate la tâlhărie, prevăzută de art. 26, raportat la art. 211 alin. (2) lit. c), alin. (21) lit. a), texte de lege în baza cărora a fost condamnat la 7 ani şi 6 luni închisoare.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., s-a dispus achitarea aceluiaşi inculpat pentru infracţiunea de mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 260 alin. (1) C. pen.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul U.M.C. să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani şi 6 luni închisoare.
A fost computată în continuare din pedepsele aplicate perioada arestării preventive de la 27 noiembrie 2003 până în prezent şi menţinută starea de arest a inculpaţilor.
A fost respins apelul declarat de inculpatul B.I.F.
Au fost menţinute restul dispoziţiilor hotărârii.
Onorariul apărătorului din oficiu pentru inculpatul U.M.C., în sumă de 400.000 lei s-a dispus să fie suportat din fondurile Ministerului Justiţiei.
A fost obligat inculpatul B.I.F. să plătească statului suma de 400.000 lei cheltuieli judiciare în apel.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs inculpaţii B.I.F. şi U.M.C., solicitând admiterea lor, casarea hotărârilor şi reducerea pedepselor aplicate.
Recursurile declarate nu sunt fondate, pentru considerentele următoare:
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului se constată că instanţa de control judiciar a reţinut corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpaţilor în raport de materialul probator administrat în cauză, a realizat o corectă încadrare juridică a faptelor în textele de lege corespunzătoare şi a aplicat pedepse just individualizate, conform art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Astfel, la stabilirea şi aplicarea pedepselor, s-a ţinut seama de gradul ridicat de pericol social al faptelor, de modalitatea şi împrejurările comiterii lor, dar şi de datele ce caracterizează persoana inculpaţilor, care se află la o vârstă tânără, au avut o atitudine oscilantă pe parcursul desfăşurării procesului penal şi se află la prima confruntare cu vigorile legii penale.
Aşa fiind, pedepsele rezultante de 9 ani şi 6 luni închisoare, aplicată inculpatului B.I.F. şi de 7 ani şi 6 luni închisoare, aplicată inculpatului U.M.C. sunt în măsură sub aspectul cuantumului lor să asigure reeducarea acestora în vederea reinserţiei în comunitate şi prevenţia generală, conform scopului prevăzut de art. 52 C. pen.
Aşadar, pedepsele aplicate inculpaţilor au fost just proporţionate şi neexistând temeiuri pentru reducerea lor, urmează ca recursurile declarate de ei să fie respinse, ca nefondate.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează ca recursurile declarate de inculpaţi să fie respinse, ca nefondate.
Se va deduce din pedepsele aplicate, timpul arestării preventive de la 15 iulie 2003 la 26 mai 2004, pentru inculpatul B.I.F. şi de la 18 iulie 2003 la 26 mai 2004, pentru inculpatul U.M.C.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., vor fi obligaţi recurenţii inculpaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii B.I.F. şi U.M.C. împotriva deciziei penale nr. 82/ Ap din 16 martie 2004 a Curţii de Apel Braşov.
Deduce din pedepsele aplicate, timpul arestării preventive de la 15 iulie 2003 la 26 mai 2004 pentru inculpatul B.I.F. şi de la 18 iulie 2003 la 26 mai 2004 pentru inculpatul U.M.C.
Obligă pe recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 400.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 26 mai 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 2843/2004. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2846/2004. Penal. Legea nr.678/2001. Recurs → |
---|