ICCJ. Decizia nr. 2972/2004. Penal. Art.197 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2972/2004
Dosar nr. 2081/2004
Şedinţa publică din 2 iunie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 53/ D din 19 februarie 2004 a Tribunalului Bacău, inculpatul R.G. a fost condamnat la pedeapsa de 18 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 5 ani pentru săvârşirea infracţiunii de viol, prevăzută de art. 197 alin. (3) teza a II-a C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
S-a menţinut starea de arest preventiv a inculpatului, iar în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din durata pedepsei aplicate perioada arestului preventiv de la 11 octombrie 2003, la zi.
În baza art. 14 şi art. 346 C. proc. pen., art. 998 C. civ., a fost admisă cererea de despăgubiri civile formulată de partea civilă L.D., inculpatul fiind obligat să-i achite acesteia suma de 35.000.000 lei.
În baza art. 191 C. proc. pen., inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 4.500.000 lei din care 400.000 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu se suportă din fondurile Ministerului Justiţiei.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut, în fapt, următoarele:
În ziua de 4 octombrie 2003, inculpatul R.G., aflat sub influenţa băuturilor, s-a întâlnit cu victima B.M. care i-a reproşat că îi sustrage material lemnos din pădure.
Inculpatul a împins-o, victima a căzut în albia pârâului, apoi a dezbrăcat-o, a strâns-o cu mâinile de gât şi a întreţinut raporturi sexuale cu aceasta.
Victima, în vârstă de 84 ani, a decedat, împrejurare pe care a constatat-o inculpatul a doua zi, când a trecut prin acelaşi loc.
Din raportul de constatare medico-legală al Serviciului de medicină legală Bacău rezultă că moartea victimei a fost de natură patologică şi s-a datorat insuficienţei cardio-respiratorii acute generate de complicaţiile acute ale miocardofibrozei şi sclerozei coronariene. Declanşarea tulburărilor de ritm cardiac care au dus la deces s-au putut produce într-un context conflictual.
Institutul de medicină legală Iaşi, prin adresa nr. 4791/2003, a concluzionat că, datorită putrefacţiei avansate a cadavrului, nu se poate stabili felul morţii, ca fiind patologică sau violentă. Leziunile descrise în primul raport de constatare medico-legală ca fiind patologicie sunt frecvent întâlnite la atari vârste, fără ca ele să constituie întotdeauna cauza morţii, iar în raport de datele anchetei este posibil ca moartea să fie datorată unei asfixii mecanice prin sugrumare sau înec la o persoană cu leziuni patologice de vârstă.
S-a mai arătat că raportul sexual violent cu victima este un factor adjuvant în relaţia dintre agresiune şi deces.
Situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului au fost stabilite pe baza materialului probator administrat în cauză: proces-verbal de cercetare la faţa locului, planşe fotografice, acte medico-legale, declaraţiile martorilor D.V., S.D.T., L.I., B.M., R.G., declaraţiile inculpatului care a recunoscut infracţiunea săvârşită.
Curtea de Apel Bacău, prin Decizia penală nr. 97 din 23 martie 2004, a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat.
S-a dispus menţinerea arestării preventive a inculpatului, deducerea prevenţiei la zi şi obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 600.000 lei din care 400.000 lei reprezintă onorariul apărătorului din oficiu.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul R.G., solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor pronunţate şi reindividualizarea pedepsei aplicate, în sensul reducerii cuantumului acesteia.
Temeiul juridic îl constituie dispoziţiile art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen.
Examinând recursul, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că acesta este fondat.
Instanţele de judecată au stabilit corect situaţia de fapt şi au reţinut vinovăţia inculpatului R.G., pentru săvârşirea infracţiunii de viol, prevăzută de art. 197 alin. (3) teza a II-a C. pen., în mod just.
Curtea constată însă că, în procesul de individualizare a pedepsei, instanţele de judecată nu au dat eficienţa cuvenită datelor personale ale inculpatului, criteriu obligatoriu în stabilirea şi aplicarea acesteia, potrivit art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Astfel, este de remarcat sinceritatea absolută de care a dat dovadă inculpatul, care a recunoscut fapta săvârşită şi a relatat toate amănuntele necesare stabilirii adevărului, în condiţiile în care nu au existat martori sau urma materiale care să-l fi indicat pe autor. Mai mult decât atât, dată fiind starea avansată de putrefacţie a cadavrului, medicii legişti nu s-au putut pronunţa asupra naturii decesului victimei, tot inculpatul fiind cel care, prin depoziţiile sale, a ajutat la stabilirea cauzei morţii.
Inculpatul a regretat fapta comisă şi a încercat să facă cunoscută împrejurarea că a ucis-o pe B.M., relatând martorilor R.G. şi B.M. acest fapt.
Pentru aceste considerente, având în vedere şi conduita bună a inculpatului R.G. până la comiterea infracţiunii, Curtea apreciază că aplicarea unei pedepse de 15 ani închisoare este suficientă şi necesară reeducării acestuia.
Aşa fiind, Curtea urmează să admită recursul inculpatului şi să caseze hotărârile pronunţate cu privire la pedeapsa principală aplicată pentru infracţiunea de viol, prevăzută de art. 197 alin. (3) teza a II-a C. pen., care va fi modificată, în sensul reducerii ei de la 18 ani închisoare la 15 ani închisoare.
Timpul arestării preventive va fi dedus din durata pedepsei de la 11 octombrie 2003 la 2 iunie 2004.
Celelalte dispoziţii ale hotărârilor vor fi menţinute.
Onorariul apărătorului din oficiu se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Văzând dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., art. 38517 C. proc. pen. şi art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), art. 192 alin. (3) şi art. 189 C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de inculpatul R.G. împotriva deciziei penale nr. 97 din 23 martie 2004 a Curţii de Apel Bacău.
Casează Decizia şi sentinţa penală nr. 53 din 19 februarie 2004 a Tribunalului Bacău cu privire la pedeapsa principală aplicată.
Modifică pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracţiunea de viol, prevăzută de art. 197 alin. (3) teza a II-a C. pen., în sensul că o reduce de la 18 ani închisoare la 15 ani închisoare.
Deduce din pedeapsă, timpul arestării preventive a inculpatului de la 11 octombrie 2003 la 2 iunie 2004.
Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor.
Onorariul, în sumă de 400.000 lei pentru apărarea din oficiu, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 2 iunie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2479/2004. Penal. Art.215 alin.5 c.pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2975/2004. Penal. Art.211alin.2 c.pen. Recurs → |
|---|
