ICCJ. Decizia nr. 2976/2004. Penal. Legea nr.678/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2976/2004
Dosar nr. 2268/2004
Şedinţa publică din 2 iunie 2004
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 116 din 10 februarie 2004 a Tribunalului Iaşi, inculpata K.M. a fost condamnată la cinci pedepse de câte 3 ani închisoare fiecare, pentru săvârşirea a cinci infracţiuni de trafic de persoane, prevăzute de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, prin schimbarea încadrării juridice, în conformitate cu dispoziţiile art. 334 C. proc. pen., dintr-o infracţiune unică prevăzută de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001.
Inculpatei i s-au aplicat cinci pedepse complementare a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de câte un an fiecare.
În baza dispoziţiilor art. 34 alin. (1) lit. b), raportat la art. 33 lit. a) C. pen., art. 35 alin. (3) C. pen., inculpata va executa pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare sporită cu un an, în total 4 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de un an.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
S-a luat act că părţile vătămate M.D.M., M.G., D.L., C.N., Ş.M. nu au formulat pretenţii civile în cauză.
În baza art. 19 din Legea nr. 678/2001, raportat la art. 118 lit. d) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpată a sumei de 34.250 Euro, sau a echivalentului în lei al acestei sume calculat la data executării.
S-a menţinut starea de arest a inculpatei şi în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsa aplicată durata arestării preventive de la 6 octombrie 2003, la zi.
În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen., inculpata a fost obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 3.600.000 lei.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut, în fapt, următoarele:
În perioada martie – iunie 2003, inculpata a racolat cinci tinere pe care le-a obligat să practice prostituţia în folosul său, în oraşul Amsterdam, Olanda.
Inculpata le-a promis părţilor vătămate că le va asigura locuri de muncă decente în Amsterdam (menajere, muncitoare) şi le-a ajutat să-şi procure documentele necesare călătoriei. La destinaţie, inculpata le-a reţinut actele de identitate şi le-a dezvăluit adevăratul motiv pentru care le adusese în Olanda, obligându-le să se prostitueze. Din exploatarea celor cinci părţi vătămate, inculpata a obţinut venituri însumând 34.250 Euro.
Situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatei au fost stabilite pe baza materialului probator administrat în cauză: proces – verbal de sesizare din oficiu, declaraţiile părţilor vătămate, documente privind eliberarea paşapoartelor şi evidenţa ieşirilor/intrărilor în ţară, declaraţiile martorilor F.C., P.V., O.C., A.V., declaraţiile învinuitului B.A., declaraţiile inculpatei care nu a recunoscut faptele reţinute în sarcina sa.
Curtea de Apel Iaşi, prin Decizia penală nr. 119 din 6 aprilie 2004, a admis apelul declarat de inculpată şi a casat sentinţa instanţei de fond cu privire la încadrarea juridică şi la pedeapsă.
În temeiul art. 334 C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice din cinci infracţiuni de trafic de persoane prevăzute de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., în infracţiunea de trafic de persoane prevăzută de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
S-a înlăturat aplicarea a cinci pedepse principale de câte 3 ani închisoare, a sporului de un an închisoare şi a cinci pedepse complementare de câte un an închisoare.
În baza art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), inculpata K.M. a fost condamnată la pedeapsa de 3 ani închisoare şi la un an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
Celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate au fost menţinute.
Instanţa de apel a menţinut starea de arest a inculpatei şi a dedus prevenţia la zi.
Instanţa de control judiciar a constatat că activitatea infracţională a inculpatei a avut la bază o rezoluţie unică, întemeiată pe reprezentarea de ansamblu a activităţii pe care urma să o desfăşoare, în cauză fiind aplicabile dispoziţiile art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
Având în vedere circumstanţele personale ale inculpatei, pedeapsa aplicată a fost orientată spre limita minimă prevăzută de lege pentru infracţiunea comisă.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpata K.M., solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor pronunţate şi aplicarea dispoziţiilor art. 81 sau art. 861 C. pen., scopul pedepsei putând fi atins şi fără executarea acesteia.
Totodată, s-a solicitat înlăturarea măsurii de siguranţă a confiscării, suma indisponibilizată neavând o bază reală.
Temeiul juridic al recursului îl constituie dispoziţiile art. 3859 pct. 171 şi 14 C. proc. pen.
Examinând recursul, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că acesta nu este fondat.
Individualizarea pedepsei aplicate inculpatei s-a făcut în concordanţă cu dispoziţiile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), fiind analizate criteriile generale referitoare la pericolul social concret al faptei săvârşite, împrejurarea că într-un interval scurt de timp aceasta a traficat în scopul exploatării lor cinci tinere femei, precum şi cele referitoare la datele personale ale recurentei care nu are antecedente penale şi care şi-a manifestat regretul pentru situaţia reală.
Curtea consideră că prin executarea prin privare de libertate a pedepsei dispuse, va fi atins scopul pedepsei, acela de a constitui un mijloc de constrângere şi de reeducare în spiritul respectului pentru valorile sociale încălcate, astfel că nu se impune suspendarea executării pedepsei în modalităţile prevăzute de art. 81 sau art. 861 C. pen.
Măsura de siguranţă a confiscării speciale este temeinică şi legală, sumele de bani rezultate din exploatarea părţilor vătămate fiind precizate de către acestea în declaraţiile date în mod explicit, astfel că instanţele de judecată au reţinut că inculpata a beneficiat de pe urma activităţii infracţionale comise de 34.250 Euro, sumă a cărei indisponibilizare au dispus-o.
Pentru aceste considerente şi constatând din oficiu că nu există alte motive de casare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează să respingă ca nefondat recursul inculpatei.
Timpul arestului preventiv se va deduce din pedeapsa aplicată de la 6 octombrie 2003 la 2 iunie 2004.
Recurenta va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Văzând dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., art. 38517 C. proc. pen. şi art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata K.M. împotriva deciziei penale nr. 119 din 6 aprilie 2004 a Curţii de Apel Iaşi.
Deduce din pedeapsă, timpul arestării preventive a inculpatei de la 6 octombrie 2003 la 2 iunie 2004.
Obligă pe recurentă la plata sumei de 1.200.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 2 iunie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2975/2004. Penal. Art.211alin.2 c.pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2979/2004. Penal. Art.174 c.pen. Recurs → |
|---|
