ICCJ. Decizia nr. 3085/2004. Penal. într.exec.ped. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3085/2004
Dosar nr. 2222/2004
Şedinţa publică din 4 iunie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 320 din 8 martie 2004, Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, a respins, ca nefondată, cererea de întrerupere a executării pedepsei de 3 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 135/2001 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, formulată de condamnatul P.E., a obligat condamnatul la 300.000 lei cheltuieli judiciare către stat din care 200.000 lei onorariul avocatului din oficiu se avansează din fondul Ministerului Justiţiei.
În considerentele sentinţei s-a reţinut că din raportul de expertiză medico-legală nr. A.1/7751/2003 din 20 octombrie 2003, rezultă că petentul condamnat prezintă diagnosticul de „hipertensiune esenţială forma medie, grup de risc C, dureri toracice atipice pentru cardiopatie ischemică şi accidente ischemice cerebrale tranzitorii în antecedente" boli care pot fi tratate în reţeaua D.F.P. cu respectarea indicaţiilor terapeutice şi nu îl pun în imposibilitatea executării pedepsei.
În raport de cele de mai sus, tribunalul a constatat că petentul nu se află în situaţia prevăzută de dispoziţiile menţionate.
În termen legal împotriva acestei sentinţe a declarat apel condamnatul P.E. criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând că afecţiunile medicale de care suferă nu pot fi tratate în reţeaua sanitară a D.G.P., iar netratarea acestor afecţiuni poate avea consecinţe grave asupra condamnatului.
Apelul declarat de condamnat împotriva acestei sentinţe a fost respins, ca nefondat, prin Decizia penală nr. 252 din 7 aprilie 2004, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Condamnatul a declarat recurs, criticând ultima hotărâre ca netemeinică, întrucât nu a avut în vedere toate afecţiunile de care suferă şi care nu pot fi tratate în penitenciar.
Recursul este nefondat.
Temeiul juridic al cererii condamnatului, privind întreruperea executării pedepsei, datorită stării sănătăţii, a impus efectuarea unei expertize medico-legale, act ale cărei concluzii de specialitate au fost însuşite de instanţe, în sensul că bolile de care suferă condamnatul: hipertensiune arterială (grup de risc C), cardiopatie ischemică, accidente ischemice cerebrale, pot fi tratate în reţeaua sanitară a D.G.P. cu respectarea indicaţiilor terapeutice.
Întrucât medicii au considerat că P.E. nu se află în imposibilitate de a efectua pedeapsa, instanţele au respins, justificat, cererea de întrerupere a executării pedepsei.
Aşa fiind, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Curtea urmează a menţine hotărârile pronunţate şi a respins recursul condamnatului.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul P.E. împotriva deciziei penale nr. 252 din 7 aprilie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Obligă pe recurent la plata sumei de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 4 iunie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 3083/2004. Penal. într.exec.ped. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 31/2004. Penal. Art.254 alin.1 c.pen. Recurs → |
---|