ICCJ. Decizia nr. 3317/2004. Penal. Cont.exec. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 3317/2004

Dosar nr. 2348/2004

Şedinţa publică din 16 iunie 2004

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 323 din 8 martie 2004 a Tribunalului Bucureşti a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestaţia la executare formulată de condamnatul B.M., contra sentinţei penale nr. 210/1996 a Tribunalului Bucureşti.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut că petentul condamnat a solicitat redozarea pedepsei ce i-a fost aplicată, prin sentinţa sus-menţionată, ceea ce nu constituie un incident în legătură cu executarea, care să cadă sub incidenţa dispoziţiilor art. 461 C. proc. pen.

Împotriva acestei sentinţe penale contestatorul-condamnat a declarat apel, susţinând că i s-a majorat pedeapsa la 20 ani închisoare, fără citarea sa, situaţie în care nu a cunoscut şi nu a declarat recurs.

Prin Decizia penală nr. 274 din 13 aprilie 2004, Curtea de Apel Bucureşti a respins, ca nefondat, apelul contestatorului B.M., motivând că solicitările apelantului nu pot constitui un incident la punerea în executare a hotărârii, aşa cum cere dispoziţia legală înscrisă în art. 461 C. proc. pen.

În termen legal, contestatorul-condamnat a declarat recurs.

Recurentul condamnat nu a motivat în scris recursul declarat, iar cu ocazia soluţionării, oral, a lăsat soluţia la aprecierea instanţei.

Recursul este nefondat pentru cele ce urmează.

Potrivit art. 38510 alin. (3) C. proc. pen., în cazul în care recursul nu a fost motivat în scris, instanţa examinează numai cazurile de casare care, potrivit art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., se iau în considerare din oficiu.

Prin prisma acestei dispoziţii legale hotărârile vor fi examinate din oficiu în raport de art. 3859 alin. (1) pct. 171 C. proc. pen., constatând că instanţele au făcut o corectă aplicare a legii.

Astfel, potrivit art. 461 C. proc. pen., contestaţia la executare se face numai în limita cazurilor arătate expres şi imperativ la literele a-d din acest text.

Cum susţinerile recurentului nu se încadrează în nici unul din aceste cazuri în mod corect instanţele au respins contestaţia la executare.

Acelaşi este şi motivul pentru care recursul declarat de condamnat se va respinge, ca nefondat, în conformitate cu art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul B.M. împotriva deciziei penale nr. 274 din 13 aprilie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

Obligă recurentul condamnat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 800.000 lei, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 16 iunie 2004.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3317/2004. Penal. Cont.exec. Recurs