ICCJ. Decizia nr. 3303/2004. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3303/2004
Dosar nr. 923/2004
Şedinţa publică din 16 iunie 2004
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 130 din 9 decembrie 2003, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, în baza art. 211 alin. (2) lit. c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 99 şi urm. C. pen., a condamnat pe inculpatul D.H.F.A. la 4 ani închisoare.
A menţinut starea de arest a inculpatului şi a dedus prevenţia de la 17 iunie 2003, la 19 decembrie 2003.
În baza art. 26, raportat la art. 211 alin. (2) lit. c) şi alin. (21) lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., art. 74 lit. c) şi art. 80 C. pen., a condamnat pe inculpatul D.H.C. la 7 ani închisoare.
În baza art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. c) şi art. 76 lit. b) C. pen., a condamnat pe acelaşi inculpat la 4 ani închisoare.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen., inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
A menţinut starea de arest a inculpatului şi a dedus prevenţia de la 4 iunie 2003, la 19 decembrie 2003.
A luat act că partea vătămată S.G. nu s-a constituit parte civilă în cauză, prejudiciul fiind recuperat prin restituire.
A obligat pe inculpatul D.H.C. la 1.700.000 lei către partea civilă I.A.
În baza art. 191 C. proc. pen., a obligat pe fiecare inculpat la cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut că la data de 19 mai 2003, în jurul orelor 15,30, în timp ce se aflau în autobuzul liniei 102, în momentul în care autobuzul a oprit în staţia R.A.T.B. Brîncoveanu, inculpatul D.H.F.A. a smuls de la gâtul părţii vătămate S.G. două lanţuri cu pandativ, după care a coborât în fugă din autobuz, iar inculpatul D.H.C. a blocat calea părţii vătămate, împiedicând-o să urmărească pe fratele său, ambii reuşind să dispară printre blocuri.
La data de 26 mai 2003, în jurul orelor 22,20, în timp ce se afla în autobuzul liniei 117, inculpatul D.H.C. a smuls de la gâtul părţii vătămate I.A. un lanţ din aur, coborând în fugă din autobuz şi reuşind să dispară printre blocuri.
Partea vătămată I.A. s-a constituit parte civilă cu suma de 1.700.000 lei, reprezentând contravaloarea bijuteriilor sustrase şi nerecuperate.
Faptele şi vinovăţia inculpaţilor au fost stabilite pe baza plângerilor şi declaraţiilor părţilor vătămate, procesului-verbal de cercetare la faţa locului, planşe foto, proceselor-verbale de recunoaştere din grup, dovada ridicare-restituire bijuterii sustrase, declaraţii martori şi inculpaţi, ancheta socială pentru inculpatul minor.
La individualizarea pedepsei instanţa a avut în vedere gradul concret de pericol social al infracţiunii săvârşite, datele personale ale inculpaţilor care provin dintr-o familie organizată dar numeroasă şi cu mijloace materiale reduse şi toate celelalte criterii prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Împotriva sentinţei au declarat apel ambii inculpaţi pentru netemeinicia soluţiei, în sensul micşorării pedepsei aplicate.
Prin Decizia penală nr. 26 din 21 ianuarie 2004, Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, a respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpaţi, apreciind ca legală şi temeinică soluţia pronunţată de prima instanţă.
Împotriva deciziei, în termen legal, au declarat recurs inculpaţii D.H.F.A. şi D.H.C., solicitând admiterea recursurilor, casarea hotărârilor şi, rejudecând, reducerea pedepselor aplicate, apreciate ca fiind prea severe.
Verificând actele dosarului, Curtea constată că recursurile sunt nefondate din următoarele considerente:
Instanţa de fond a stabilit corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpaţilor, procedând la încadrarea juridică corespunzătoare a faptelor săvârşite de aceştia.
De altfel, inculpaţii au recunoscut săvârşirea faptelor, contestând, însă, cuantumul pedepselor aplicate, în sensul că sunt prea mari.
Curtea, constată că la stabilirea pedepselor aplicate inculpaţilor s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), respectiv împrejurările şi condiţiile concrete în care au fost săvârşite faptele (într-un mijloc de transport în comun, de două persoane împreună), gradul ridicat de pericol social al infracţiunilor, aspecte ce au condus la aplicarea unor pedepse just individualizate, care, prin cuantum şi modalitate, asigură atingerea scopurilor pedepsei prevăzute de dispoziţiile art. 52 C. pen.
Aşa încât, în cauză nu sunt temeiuri care să justifice reducerea pedepselor, orientate spre limita minimă specială a textului de lege încriminator.
Faţă de aceste considerente, urmează, în baza dispoziţiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a fi respinse recursurile declarate de inculpaţi, ca nefondate.
În baza dispoziţiilor art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), se va deduce din pedepsele aplicate inculpaţilor durata arestării preventive.
În baza dispoziţiilor art. 192 C. proc. pen., vor fi obligaţi recurenţii inculpaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii D.H.F.A. şi D.H.C. împotriva deciziei penale nr. 26 din 21 ianuarie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului D.H.F.A. durata arestării preventive de la 17 iunie 2003 la 16 iunie 2004.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului D.H.C. durata arestării preventive de la 4 iunie 2003 la 16 iunie 2004.
Obligă recurenţii inculpaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de câte 1.600.000 lei, din care onorariile cuvenite apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de câte 400.000 lei, se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 16 iunie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3296/2004. Penal. Art.208, 209, 217 c.pen.... | ICCJ. Decizia nr. 3308/2004. Penal. Art. 211 alin.2 c.pen. Recurs → |
|---|
