ICCJ. Decizia nr. 3539/2004. Penal. Art.208, 209 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3539/2004
Dosar nr. 1640/2004
Şedinţa publică din 25 iunie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 64 din 20 ianuarie 2004 a Tribunalului Bucureşti a fost condamnat inculpatul M.A. la 2 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, prevăzută de art. 26, raportat la art. 208 şi art. 209 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) lit. f), cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 şi art. 76 C. pen.
Instanţa a reţinut că în ziua de 16 februarie 2003, inculpatul a participat, asigurând paza, la sustragerea de către coinculpaţii R.A. şi H.V. (faţă de care cauza a fost disjunsă) a 44 tampoane metalice de la vagoanele de marfă staţionate în antestaţia Faur – Bucureşti. Au fost surprinşi de organele de poliţie în timp ce le transportau la un centru de colectare a fierului vechi. Prejudiciul în valoare de 27.697.423 lei, produs S.C. A.A.F. Bucureşti, a fost recuperat prin restituirea bunurilor.
Prin Decizia penală nr. 182 din 12 martie 2004, Curtea de Apel a admis apelul inculpatului şi a casat sentinţa instanţei de fond numai, în sensul înlăturării dispoziţiilor art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), reţinute greşit de această instanţă.
Împotriva deciziei curţii de apel inculpatul a declarat recurs solicitând reducerea pedepsei aplicate.
Recursul nu este fondat.
Infracţiunea de furt săvârşită de inculpat şi prevăzută de art. 208 şi art. 209 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) lit. f) C. pen., este pedepsită de lege cu închisoare de la 4 la 18 ani.
Aplicând inculpatului o pedeapsă de 2 ani închisoare, sub limita minimă prevăzută de lege, prin reţinerea circumstanţelor atenuante, instanţele au ţinut seama de situaţia personală a inculpatului, de sinceritatea sa, dar şi de gradul de pericol social al infracţiunii omise.
Pe de altă parte, din fişa de cazier rezultă că inculpatul a mai fost condamnat anterior, prin sentinţa penală nr. 409/1992 a Judecătoriei sectorului 3 Bucureşti la 3 ani şi 6 luni închisoare pentru infracţiunea de tâlhărie, pedeapsă executată.
Nu există deci, motive de micşorare a cuantumului pedepsei stabilite, astfel încât, recursul inculpatului se va respinge cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.A. împotriva deciziei penale nr. 182 din 12 martie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Obligă pe recurentul inculpat să plătească statului suma de 1.600.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, în care include şi suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, ce se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 25 iunie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3535/2004. Penal. Art.211 c.pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3586/2004. Penal. Plângere. Recurs → |
|---|
