ICCJ. Decizia nr. 3586/2004. Penal. Plângere. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3586/2004
Dosar nr. 2534/2004
Şedinţa publică din 29 iunie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 37/ F din 15 aprilie 2004, Curtea de Apel Piteşti, secţia penală, a respins plângerea formulată de petiţionarii R.V. şi P.C. împotriva rezoluţiei Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti nr. 527 din 3 iunie 2003, ca fiind fără obiect.
Petiţionarii au fost obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de câte 400.000 lei.
S-a reţinut că petiţionarii R.V. şi P.C. s-au plâns împotriva modului de soluţionare de către Parchetul Curţii de Apel Piteşti a plângerii penale pe care au formulat-o împotriva a 25 de persoane (poliţişti, procurori, judecători, salariaţi ai S.C. E. SA Piteşti), solicitând desfiinţarea rezoluţiei dispuse sub numărul 52/ A din 3 iunie 2003, reţinerea cauzei spre judecare şi condamnarea celor 25 de făptuitori pentru infracţiunile săvârşite.
Instanţa de fond a constatat că plângerea penală formulată de cei doi petiţionari formează obiectul dosarelor penale nr. 3387/P/2000 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti şi nr. 486/P/2000 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş, aflate în curs de soluţionare.
În consecinţă, constatând că în cauză nu s-a dispus o soluţie de neurmărire penală care să facă obiectul plângerii în condiţiile prevăzute de art. 2781 C. proc. pen., instanţa de fond a respins plângerea formulată ca fiind lipsită de obiect.
Împotriva acestei sentinţe penale a declarat recurs petiţionarul R.V. solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate şi, pe fond, admiterea plângerii formulate, desfiinţarea rezoluţiei dispuse de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti sub nr. 52/ A din 3 iunie 2003 şi reţinerea cauzei spre judecare privind infracţiunile comise de cei 25 de făptuitori.
Temeiul juridic al recursului îl constituie dispoziţiile art. 3859 alin. (1) pct. 17 C. proc. pen.
Examinând recursul, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că acesta este nefondat.
Instanţa de fond a constatat în mod temeinic că Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti nu a soluţionat nici un dosar penal prin rezoluţia nr. 52/ A din 3 iunie 2003, astfel cum în mod greşit au susţinut petiţionarii.
Plângerea penală formulată de petiţionarii R.V. şi P.C. a fost înaintată Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş şi respectiv Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti, spre competentă soluţionare, persoanele vătămate în drepturile lor legitime având posibilitatea de a urma procedura dispusă de articolul 2781 C. proc. pen., în cazul în care soluţia ce se va pronunţa este apreciată ca nelegală şi netemeinică.
În consecinţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează să respingă recursul petiţionarului R.V. ca nefondat şi să dispună obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Văzând dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. b) şi art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarul R.V. împotriva sentinţei penale nr. 37 din 15 aprilie 2004 a Curţii de Apel Piteşti.
Obligă recurentul petiţionar la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 500.000 lei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 29 iunie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 3539/2004. Penal. Art.208, 209 c.pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3592/2004. Penal. Revizuire. Recurs → |
---|