ICCJ. Decizia nr. 360/2004. Penal. Revizuire. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 360/2004
Dosar nr. 5205/2003
Şedinţa publică din 21 ianuarie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 979 din 14 octombrie 2003 a Tribunalului Bucureşti a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea condamnatului P.F., cu motivarea că, deşi a invocat fapte şi împrejurări noi, revizuientul solicită o reanalizare a fondului cauzei şi o prelungire a materialului probator pentru a-şi dovedi nevinovăţia, ceea ce pe calea revizuirii nu se poate realiza.
Împotriva acestei hotărâri condamnatul a declarat apel pe care nu l-a motivat în scris, iar oral a susţinut că există fapte noi, necunoscute de instanţă, cu privire la împrejurarea că i-a fost înscenat flagrantul.
Prin Decizia penală nr. 653 din 30 octombrie 2003, Curtea de Apel Bucureşti a respins, ca nefondat, apelul condamnatului, reţinând că, susţinerea revizuientului nu constituie o împrejurare care nu a fost cunoscută de instanţă, în sensul legii.
În termen legal, împotriva hotărârilor de mai sus, a declarat recurs condamnatul care a susţinut că este nevinovat, că i s-a înscenat un flagrant şi nu este autorul faptei.
Critica formulată de recurent urmează a fi examinată în raport de cazul de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 171 C. proc. pen., constatându-se a fi nefondată, pentru cele ce urmează.
Potrivit normelor de procedură cuprinse în Capitolul IV secţia II (C. proc. pen.), revizuirea este o cale extraordinară de atac care se exercită împotriva hotărârilor judecătoreşti definitive numai în anumite condiţii expres şi limitativ prevăzute de lege.
În acest sens, prevederile art. 394 C. proc. pen., reglementează expres şi limitativ cinci situaţii în care revizuirea poate fi cerută.
Susţinerile recurentului referitor la înscenarea flagrantului şi a lipsei de vinovăţie nu se încadrează în nici unul din cazurile prevăzute de art. 394 C. proc. pen., când poate fi cerută revizuirea.
Pe cale de consecinţă, hotărârile prin care s-a respins revizuirea şi, respectiv, s-a menţinut această soluţie, sunt pronunţate în conformitate cu legea, aşa încât, nu se constată motive de casare a lor.
În aceste condiţii, potrivit art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., se va respinge ca nefondat, recursul declarat de revizuient.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat şi la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul-revizuient P.F. împotriva deciziei penale nr. 653/ A din 30 octombrie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Obligă pe recurentul condamnat la plata sumei de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 21 ianuarie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 359/2004. Penal. Art.182 alin.1 c.pen. Recurs... | ICCJ. Decizia nr. 3618/2004. Penal → |
|---|
