ICCJ. Decizia nr. 3999/2004. Penal. încheiere. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 3999/2004

Dosar nr. 4169/2004

Şedinţa publică din 22 iulie 2004

Asupra recursurilor de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 111 din 23 ianuarie 2004, Tribunalul Bucureşti a condamnat pe inculpatul S.I., la 12 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de stupefiante, prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2), art. 2 alin. (1) şi art. 9 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) şi la 8 ani închisoare pe inculpatul N.G., pentru infracţiunea prevăzută de art. 9 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

Împotriva sentinţei, inculpaţii au declarat apel, în curs de judecată la Curtea de Apel Bucureşti.

Prin încheierea de şedinţă din 6 iulie 2004, Curtea de Apel Bucureşti a respins cererile de liberare provizorie sub control judiciar formulată de cei doi inculpaţi, ca inadmisibilă, cu privire la inculpatul S.I. şi ca nefondată cu privire la inculpatul N.G., dispunând menţinerea stării de arest preventiv.

Instanţa a considerat că nu au dispărut temeiurile ce au determinat luarea măsurii arestării preventive, conform art. 160b C. proc. pen.

Împotriva încheierii au declarat recurs în termen ambii inculpaţi, susţinând că nu se mai justifică menţinerea arestării preventive, în raport de natura faptelor comise, iar persoana lor, neprezentând pericol pentru ordinea publică.

Au susţinut, de asemenea, că este posibilă liberarea sub control judiciar, fiind îndeplinite condiţiile cerute de dispoziţiile art. 1602 C. proc. pen.

Motivele nu sunt întemeiate, iar recursul nefondat şi urmează a fi respins.

Curtea constată că se menţin temeiurile ce au impus luarea măsurii arestării preventive conform art. 160b C. proc. pen.

Măsura arestării preventive a fost determinată de natura şi gravitatea faptelor comise, trafic de stupefiante, de caracterul repetat al infracţiunilor ce fac obiectul judecăţii, cât şi de persoana inculpaţilor fiind întrunite condiţiile art. 148 lit. h) C. proc. pen.

Se constată că măsura a fost prelungită şi menţinută în mod legal de tribunal şi curtea de apel, inculpaţii fiind de altfel condamnaţi la 8 şi respectiv 12 ani închisoare.

Împrejurarea invocată cu privire la neaplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), privind legea mai favorabilă, nu constituie, prin ea însăşi, un temei al revocării arestării preventive, ci este o problemă de aplicare a legii, care, în prezent, este de competenţa instanţei de apel.

Cu privire la liberarea sub control judiciar, se constată că în mod temeinic şi legal, curtea de apel a respins cererile inculpaţilor, neputând a se dispune această măsură, în raport de natura faptelor comise, dar şi de împrejurarea că inculpatul S.I. este recidivist, fiind exceptat conform art. 1602 alin. (2) C. proc. pen.

Faţă de aceste motive, în baza dispoziţiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursurile vor fi respinse, ca nefondate, iar inculpaţii obligaţi la cheltuieli judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii S.I. şi N.G. împotriva încheierii pronunţată în data de 6 iulie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în dosarul nr. 571/2004.

Obligă pe recurenţi să plătească statului câte 800.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de câte 200.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 22 iulie 2004.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3999/2004. Penal. încheiere. Recurs