ICCJ. Decizia nr. 4231/2004. Penal. Art. 20, 174, 175 c.p. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4231/2004
Dosar nr. 4455/2004
Şedinţa publică din 25 august 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 124 din 19 mai 2004, Tribunalul Vâlcea a dispus condamnarea inculpatului G.D. la 8 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), d) şi e) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 20, raportat la art. 174, combinat cu art. 176 lit. e) şi art. 37 lit. a) C. pen.
S-a revocat liberarea condiţionată pentru restul neexecutat de 460 zile din pedeapsa de 4 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 100/1999 a Tribunalului Vâlcea, rest ce s-a contopit cu pedeapsa de 8 ani închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare.
S-a dispus confiscarea unui cuţit, corp delict.
În sfârşit, inculpatul a fost obligat la plata sumei de 10.000.000 lei daune morale şi 6.000.000 lei daune materiale către partea civilă G.I., 2.896.000 lei către Serviciul judeţean de Ambulanţă Vâlcea şi 5.338.521 lei către C.N.A.S. Dolj, cât şi la plata cheltuielilor judiciare către stat.
S-a reţinut de instanţa de fond că în seara zilei de 6 iulie 2003, inculpatul şi partea vătămată au consumat băuturi alcoolice.
Pe fondul consumului de băuturi, între cei doi s-a produs un conflict spontan, motivat de faptul că partea vătămată G.I., i-a reproşat inculpatului modul în care cheltuieşte banii familiei.
În aceste condiţii, cei doi s-au împins reciproc şi au ieşit din casă. În conflict a intervenit şi fiul inculpatului şi soacra acestuia. În derularea conflictului, inculpatul a revenit în locuinţă, a luat o secure şi a avut intenţia de a lovi, ca apoi să ia un cuţit cu lungimea de 18 cm, îndreptându-se către victima G.I. care era ţinută de către rude, pentru a curma conflictul.
În aceste condiţii, inculpatul l-a lovit cu intensitate în abdomen, după care a fugit.
Partea vătămată a suferit o plagă înjunghiată penetrantă în hemitoracele stâng, care i-a pus viaţa în primejdie, necesitând 25 zile de îngrijiri medicale.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea şi inculpatul.
Parchetul a solicitat casarea hotărârii şi în rejudecarea cauzei majorarea pedepsei.
Inculpatul, prin motivele de apel, a solicitat reducerea pedepsei aplicate ţinându-se seama de circumstanţele personale.
Prin Decizia penală nr. 175/ A din 29 iunie 2004, Curtea de Apel Piteşti a admis recursul parchetului, a desfiinţat sentinţa penală şi a dispus, după descontopirea pedepsei de restul de pedeapsă rămas neexecutat, majorarea pedepsei de la 8 ani la 10 ani închisoare, pe care a contopit-o cu restul neexecutat, în pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare, menţinând celelalte dispoziţii ale sentinţei.
Totodată s-a respins apelul declarat de inculpat, ca nefondat.
Împotriva acestei hotărâri inculpatul a declarat recurs, solicitând reducerea pedepsei prin reţinerea circumstanţei atenuante a provocării, prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen.
Recursul este nefondat.
Din analiza lucrărilor şi materialului probator, se constată că instanţele au reţinut corect situaţia de fapt, dând încadrarea juridică legală faptei, făcând şi o justă individualizare a pedepsei.
Motivul invocat de inculpat care vizează individualizarea pedepsei pe care o consideră excesivă şi a cărei reducere se impune prin aplicarea circumstanţelor atenuante a provocării, prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen., este neîntemeiat şi va fi înlăturat ca atare.
Cum, fapta a fost săvârşită în condiţiile şi modalitatea descrisă, dovedită prin probele administrate, inculpatul nu se afla în nici una din împrejurările care pot constitui circumstanţă atenuantă.
Aşa cum rezultă din actele dosarului, inculpatul a lovit în abdomen pe partea vătămată în timp ce aceasta era ţinută de către rude pentru a curma conflictul. Ca atare, inculpatul nu poate invoca existenţa unei tulburări sau emoţii determinată de vreo provocare din partea părţii vătămate produsă prin violenţă, printr-o atingere gravă a demnităţii persoanei sau o altă acţiune ilicită gravă.
Pe cale de consecinţă, Curtea, în temeiul art. 38515 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., va respinge recursul inculpatului cu obligarea la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul G.D. împotriva deciziei penale nr. 175 a din 29 iunie 2003 a Curţii de Apel Piteşti.
Deduce din pedeapsă, timpul arestării preventive a inculpatului de la 2 decembrie 2003, la 25 august 2004.
Obligă pe recurent la plata sumei de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 25 august 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 4226/2004. Penal. Cont.exec. Recurs în anulare | ICCJ. Decizia nr. 4236/2004. Penal. Art.254 alin.1 c.pen. Recurs → |
---|