ICCJ. Decizia nr. 4403/2004. Penal. Plângere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.4403/2004
Dosar nr. 3091/2004
Şedinţa publică din 7 septembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Printr-o plângere penală adresată P.N.A. şi înregistrată sub nr. 10113 din 2 decembrie 2003, petiţionarul B.I. a solicitat să se efectueze cercetări penale, împotriva judecătoarelor S.D., M.A. şi G.V., din cadrul secţiei Comerciale şi de contencios Administrativ a Tribunalului Neamţ şi a judecătoarei J.M., preşedinta Judecătoriei Piatra Neamţ, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 247 C. pen.
Plângerea penală a fost ulterior îndreptată, spre competentă soluţionare Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău.
În fapt, petiţionarul B.I., a fost sancţionat contravenţional, de către organele de poliţie, deoarece la data de 12 februarie 2002, a condus un autoturism, intrând în coliziune cu un alt autoturism. Agentul constatator, a reţinut în procesul-verbal, culpa exclusivă a petiţionarului la producerea accidentului de circulaţie, deoarece nu a acordat prioritate de trecere, nesocotind marcajele şi semnele de circulaţie la intersecţia străzilor Ştefan cel Mare şi str. Petru Rareş din Piatra Neamţ.
Din acest motiv, s-a dispus amendarea petiţionarului B.I. şi ridicarea permisului de conducere în vederea suspendării.
Petiţionarul a achitat şi amenda contravenţională.
Cu toate acestea, la data de 20 martie 2002, B.I., a formulat o plângere împotriva procesului-verbal de contravenţie, la Judecătoria Piatra Neamţ, iar această instanţă, prin sentinţa civilă nr. 4212 din 11 iulie 2002, a respins ca nefondată plângerea, hotărâre rămasă definitivă.
Ulterior, printr-o altă cerere, petiţionarul a solicitat revizuirea sentinţei civile nr. 4212 din 11 iulie 2002, ce a format obiectul dosarului civil nr. 594/2003 al Judecătoriei Piatra Neamţ.
În cererea de revizuire, a arătat că procesul-verbal de constatare a contravenţiei, nu i-a fost comunicat, iar agentul de circulaţie, l-ar fi semnat în fals, aspecte ce nu ar fi fost cunoscute cu prilejul judecării plângerii iniţiale.
Judecătoria Piatra Neamţ, prin sentinţa civilă nr. 1971 din 28 mai 2003, a constatat prescrisă fapta contravenţională stabilită prin procesul-verbal din 12 martie 2003, privind pe contravenientul B.I., acesta fiind repus în situaţia anterioară întocmirii actului constatator.
Sentinţa civilă nr. 1971 din 28 mai 2002 a Judecătoriei Piatra Neamţ, a fost comunicată în copie părţilor, aşa cum rezultă din dovezile de primire şi procesele-verbale de predare, la 17 iunie 2003 către B.I., prin avocatul său şi la 20 iunie 2003 către I.J.P. Neamţ.
Deşi împotriva sentinţei civile nr. 1971 din 28 mai 2003 a Judecătoriei Piatra Neamţ, la data de 2 iulie 2003, a declarat în termen recurs I.P.J. Neamţ, menţiuni făcute în registrul general, în registrul informator şi registrul de evidenţă a recursurilor la data de 17 iulie 2003, petiţionarul a solicitat Compartimentului arhivă al Judecătoriei Piatra Neamţ, eliberarea unei copii legalizate, iar arhivarul – registrator F.I., fără să verifice cele trei registre, a legalizat sentinţa.
La rândul său, arhivarul-registrator T.M., care de asemenea nu a verificat cele trei registre, a făcut menţiunea pe hotărâre „prin nerecurare la data de 17 iulie 2003".
De asemenea grefiera B.E., deşi primise cererea de recurs a I.P.J. Neamţ, împotriva sentinţei civile nr. 1971 din 28 mai 2003 a Judecătoriei Piatra Neamţ, nu a înregistrat-o, fiind găsită la grefiera C.C. şi arhivarul H.M., în caietul de recursuri ţinut de B.E., în timp ce aceasta se afla în concediul de odihnă.
Ulterior, dosarul a fost înaintat în recurs, iar secţia Comercială şi Contencios Administrativ a Tribunalului Neamţ, prin Decizia civilă nr. 330/ RCA din 13 octombrie 2003, a admis recursul declarat de I.P.J. Neamţ, împotriva sentinţei civile nr. 1971 din 28 mai 2003 a Judecătoriei Piatra Neamţ şi a înlăturat constatarea privind prescrierea faptei contravenţionale. De asemenea, instanţa de recurs, a respins excepţia contravenientului B.I., referitoare la tardivitatea recursului.
Persoanele vinovate din cadrul Judecătoriei Piatra Neamţ, care au eliberat o hotărâre judecătorească nedefinitivă petiţionarului, au fost sancţionate disciplinar, în urma controlului efectuat de inspectorii din cadrul Curţii de Apel Bacău.
În realitate, susţine B.I., recursul declarat de I.J.P. Neamţ împotriva sentinţei civile nr. 1971 din 28 mai 2003 a Judecătoriei Piatra Neamţ, a fost introdus peste termen, că judecătoarea J.M., preşedinta Judecătoriei Piatra Neamţ, în mod abuziv a sancţionat disciplinar salariatele din subordine, care nu sunt vinovate că recursul I.J.P. Neamţ nu a fost introdus în termen.
De asemenea, judecătoarele S.D., M.A. şi G.V. au abuzat, atunci când au soluţionat un recurs tardiv introdus de organul de poliţie.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, prin rezoluţia din 23 februarie 2004, pronunţată în dosarul penal nr. 29/P/2004 a dispus neînceperea urmăririi penale, împotriva celor patru judecătoare, rezoluţie care a fost comunicată petiţionarului la 23 februarie 2004.
Împotriva acestei rezoluţii, în termenul legal, B.I. a făcut plângere la Procurorul General de pe lângă Curtea de Apel Bacău, care i-a fost respinsă ca neîntemeiată în dosarul nr. 269/P/2004.
În conformitate cu art. 2781 C. proc. pen., petiţionarul B.I. a formulat în continuare plângere, la instanţa competentă, respectiv Curtea de Apel Bacău.
În motivele plângerii depuse în scris, cât şi în cele susţinute oral în faţa instanţei, petiţionarul a arătat că procurorul care a efectuat urmărirea penală nu a fost preocupat să afle adevărul şi să administreze probe, nu a verificat legalitatea introducerii recursului de către I.J.P. Neamţ, împotriva sentinţei civile nr. 1971 din 28 mai 2003 a Judecătoriei Piatra Neamţ şi prin urmare rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale este nelegală.
În fond, a arătat că nu doreşte sancţionarea penală a vreunei persoane, ci doar restituirea permisului de conducere, care i-a fost suspendat de organul de poliţie.
Prin sentinţa penală nr. 18 din 4 mai 2004, Curtea de Apel Bacău a respins, ca nefondată, plângerea penală formulată de petiţionarul B.I., împotriva rezoluţiei din 31 martie 2004, pronunţată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, în dosarul nr. 269/P/2004.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs petiţionarul B.I., solicitând admiterea acestuia, casarea sentinţei penale recurate şi, pe fond, să se constate că magistraţii împotriva cărora a formulat plângerea, sunt vinovaţi de săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 247 C. pen.
Verificând actele dosarului cauzei, Curtea constată că recursul formulat de petent este nefondat, pentru următoarele considerente:
Prin rezoluţia din 23 februarie 2004, pronunţată în dosarul nr. 29/P/2004, a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, s-a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva judecătorilor S.D., M.A., G.V. şi J.M.
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău a respins, ca neîntemeiată, plângerea formulată de petiţionar împotriva rezoluţiei menţionate, la data de 31 martie 2004, în dosarul nr. 269/P/2004.
Din examinarea următoarelor acte: dosar nr. 29/P/2004 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, sentinţa civilă nr. 1971 din 28 mai 2003 a Judecătoriei Piatra Neamţ, cererea de recurs a I.P.J. Neamţ, împotriva acestei sentinţe, Decizia civilă nr. 330/ RCA din 13 octombrie 2003 a Tribunalului Neamţ, copia registrului de evidenţă a declarării recursului de către I.P.J. Neamţ, copia xerox a registrului informativ al Judecătoriei Piatra Neamţ, nota de constatare nr. 9417/ A din 2 octombrie 2003, emisă de Curtea de Apel Bacău, prin care s-au constatat deficienţe şi greşeli în activitatea unor salariate de la Judecătoria Piatra Neamţ, se constată că rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale este temeinică şi legală.
Faţă de aceste considerente, urmează să fie respinsă, ca nefondată, plângerea formulată de petiţionar.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va fi obligat recurentul petiţionar la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarul B.I. împotriva sentinţei penale nr. 18 din 4 mai 2004 a Curţii de Apel Bacău.
Obligă recurentul petiţionar la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 500.000 lei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 7 septembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4388/2004. Penal. Revizuire. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4406/2004. Penal. încheiere. Recurs → |
|---|
