ICCJ. Decizia nr. 4409/2004. Penal. Strămutare. Strămutare
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4409/2004
Dosar nr. 3017/2004
Şedinţa publică din 8 septembrie 2004
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 613/ F din 6 mai 2004 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, inculpata D.A.M. a fost condamnată, pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de omor calificat, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 – art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 73 lit. b), art. 76 lit. c) şi art. 99 şi urm. C. pen., la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
Conform art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatei, iar în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus prevenţia de la 12 mai 2003, la zi.
În baza art. 14 C. proc. pen., raportat la art. 346 C. proc. pen., s-a admis în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă O.R. şi s-a dispus obligarea inculpatei în solidar cu partea responsabilă civilmente D.E. la plata sumei de 25 milioane lei cu titlu de despăgubiri civile.
Acţiunea civilă formulată de Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca a fost admisă în parte, dispunându-se obligarea inculpatei în solidar cu partea responsabilă civilmente D.E. la plata cheltuielilor de spitalizare în cuantum de 1.065.000 lei la care se adaugă dobânda legală până la achitarea integrală a debitului, urmând ca recuperarea sumelor de bani să se facă prin C.A.S.
În baza art. 198 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea specială de la inculpată a cuţitului, corp delict, descris în procesul – verbal.
În baza art. 191 alin. (1) şi (3) C. proc. pen., inculpata a fost obligată în solidar cu partea responsabilă civilmente D.E. la 4.800.000 lei cheltuieli judiciare statului, din care 400.000 lei reprezintă onorariul apărătorului din oficiu avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut, în fapt, următoarele:
În seara zilei de 11 mai 2003, între partea vătămată O.R. şi inculpata D.A.M. a avut loc o altercaţie, împrejurare în care inculpata a înjunghiat victima cu un briceag pe care i l-a înfipt în zona latero – toracică dreaptă, provocându-i o leziune care a necesitat 12 – 14 zile îngrijiri medicale şi care i-a pus viaţa în primejdie.
Situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatei au fost stabilite pe baza materialului probator administrat în cauză: proces – verbal de cercetare la faţa locului, raport de expertiză medico – legală nr. A.1/10078 din 16 octombrie 2003, întocmit de Institutul naţional de medicină legală Prof. dr. Mina Minovici Bucureşti, raport de expertiză medico – legală psihiatrică nr. A.1/5677 din 30 octombrie 2003 al aceluiaşi institut, declaraţiile părţii vătămate, declaraţiile martorilor P.A.F., B.S., P.N., D.G., S.V., C.M., M.G., S.I., C.M., referat de anchetă socială, declaraţiile inculpatului care a recunoscut fapta reţinută în sarcina sa.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, prin Decizia penală nr. 437/ A din 10 iunie 2004, a respins, ca nefondat, apelul inculpatei, dispunând obligarea acesteia la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 900.000 lei din care 400.000 lei reprezintă onorariul apărătorului din oficiu avansat din fondul Ministerului Justiţiei, menţinerea arestului preventiv al inculpatei şi deducerea prevenţiei la zi.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpata D.A.M., solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor atacate şi reducerea cuantumului pedepsei aplicate până la durata pedepsei executate.
Temeiul juridic al recursului îl constituie dispoziţiile art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.
Examinând recursul, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că acesta nu este fondat.
Pentru o justă individualizare a pedepsei, în considerarea dispoziţiilor art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), se impune o apreciere corespunzătoare a criteriilor care privesc atât pericolul social al faptei comise, cât şi al făptuitorului.
În cauză, inculpata a fost condamnată pentru comiterea unei tentative la infracţiunea de omor calificat, comisă în loc public, prin folosirea unei arme albe, ceea ce denotă un pericol social sporit.
Pe de altă parte, instanţa de fond a avut în vedere sinceritatea inculpatei, cooperarea cu organele judiciare pe parcursul procesului penal, lipsa antecedentelor penale.
Totodată, la individualizarea pedepsei, instanţa a luat în considerare şi starea discernământului diminuat al inculpatei şi lipsa de tulburările de conduită de tip nesocializat de care aceasta suferă.
Toate aceste date şi împrejurări reţinute, pe fondul aplicării întemeiate a dispoziţiilor art. 73 lit. b) C. pen. (inculpata săvârşind fapta ca răspuns la provocarea părţii vătămate care a lovit-o cu capul în gură) au condus instanţa de judecată la stabilirea unui cuantum just al pedepsei aplicate, de natură să asigure şi respectarea prevederilor art. 52 C. pen.
Neconstatându-se motive care să justifice o reducere a pedepsei aplicate şi nici altele care să conducă la casare, urmare a examinării potrivit art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., în conformitate cu dispoziţiile art. 38515 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., recursul declarat de inculpată se va respinge, ca nefondat.
În baza art. 38517 C. proc. pen. şi art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), timpul arestării preventive se va deduce de la 12 mai 2003 la 8 septembrie 2004.
Recurenta va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat în conformitate cu art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata D.A.M. împotriva deciziei penale nr. 435 din 10 iunie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Deduce din pedeapsă, timpul arestării preventive a inculpatei de la 12 mai 2003 la 8 septembrie 2004.
Obligă pe inculpată la plata sumei de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 8 septembrie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 4408/2004. Penal. Art.174, 175 c.pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4410/2004. Penal. Recurs (art. 211 alin.2 Cod... → |
---|