ICCJ. Decizia nr. 4786/2004. Penal. încheiere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4786/2004
Dosar nr. 5192/2004
Şedinţa publică din 24 septembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 17 septembrie 2004, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală, în dosarul nr. 4904/2004, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 160b C. proc. pen., raport de art. 231 din Constituţia României, cu referire la art. 160c C. proc. pen., invocată de inculpaţii C.S.I. şi T.M.C., a fost respinsă ca inadmisibilă.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a apreciat că cererea are caracter pur formal, dispoziţiile art. 160b C. proc. pen., fiind în strânsă corelaţie cu dispoziţiile art. 23 alin. (6) din Constituţia României.
Totodată, prevederile art. 160c C. proc. pen., au fost abrogate.
În acelaşi timp, dispoziţiile art. 160b C. proc. pen., fiind în corelaţie cu dispoziţiile art. 23 alin. (6) din Constituţia României, nu au decât generic legătură cu dispoziţiile art. 23 alin. (1) din legea fundamentală, care privesc libertatea individuală şi siguranţa persoanei.
Împotriva acestei încheieri inculpaţii au declarat recurs, fără a invoca nici unul din cazurile de casare prevăzute de art. 3859 C. proc. pen., sau a formula critici susceptibile a fi încadrate într-unul dintre acestea.
Recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Excepţia de neconstituţionalitate fiind un incident apărut în cursul unui proces, invocarea acesteia reclamă justificarea unui interes procesual.
Drept urmare, prin Legea nr. 47/1992 s-a stabilit că instanţa judecătorească în faţa căreia se invocă excepţia de neconstituţionalitate are obligaţia de a verifica pertinenţa acesteia, legătura acesteia cu procesul, împrejurarea dacă priveşte acte normative supuse jurisdicţiei constituţionale, dacă acesta nu a supus controlului prealabil de constituţionalitate sau nu a fost declarat neconstituţional în cadrul controlului posterior, în soluţionarea aceleaşi excepţii în altă cauză.
Prin acelaşi act normativ s-a prevăzut că instanţa judecătorească în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, admite cererea de sesizare şi trimite dosarul Curţii Constituţionale în vederea soluţionării definitive a excepţiei, dacă aceasta îndeplineşte condiţiile art. 23 din lege, anterior menţionate şi, respinge excepţia, ca inadmisibilă, în caz contrar.
Or, în cauză, excepţia invocată de inculpaţi nu îndeplineşte condiţiile de admisibilitate, prevăzute de art. 23 din Legea nr. 47/1992 republicată.
Ca atare, în mod corect, prin încheierea atacată cu recurs, instanţa a respins excepţia, ca inadmisibilă.
În consecinţă, pentru considerentele ce preced, Curtea va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţi care, în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., vor fi obligaţi la plata cheltuielilor judiciare, conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii T.M.C. şi C.S. împotriva încheierii din 17 septembrie 2004 a Curţii de Apel Bacău, pronunţată în dosarul nr. 4904/2004.
Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 24 septembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4777/2004. Penal. întrerupere executare... | ICCJ. Decizia nr. 4789/2004. Penal. Art.174, 175 c.pen. Recurs → |
|---|
