ICCJ. Decizia nr. 4952/2004. Penal. Revizuire. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 4952/2004

Dosar nr. 4431/2004

Şedinţa publică din 4 octombrie 2004

Asupra recursului penal de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 284 din 29 martie 2004, pronunţată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. 1311/P/2004, a fost respinsă, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de petentul D.S. A fost obligat condamnatul la plata sumei de 500.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu s-a dispus a fi avansată din fondul Ministerului Justiţiei.

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut că, petentul D.S., aflat în executarea unei pedepse de 16 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 241/2002 a Tribunalului Dolj (rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 3133 din 1 iulie 2003 a Curţii Supreme de Justiţie) pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat, prevăzută de art. 174, raportat la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., a formulat cerere de revocare a acestei sentinţe, invocând că, în mod greşit nu i-a fost recunoscută circumstanţa atenuantă legală a scuzei provocării prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen., astfel că pedeapsa ce i-a fost aplicată este mult prea aspră.

În fapt, s-a reţinut că, la data de 11 mai 2001, inculpatul i-a aplicat victimei N.I. o lovitură cu cuţitul în zona pectorală, ce a condus la decesul acesteia.

Prima instanţă a constatat că motivele invocate de către revizuient nu se încadrează între cazurile expres şi limitativ prevăzute de lege.

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal a declarat apel revizuientul D.S. care a susţinut că, în mod greşit, i-a fost respinsă cererea, fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de lege.

Prin Decizia penală nr. 340 din 5 iulie 2004, pronunţată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. 913/2004 a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de revizuientul D.S.

A fost obligat apelantul la plata sumei de 600.000 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu s-a dispus a fi avansat din fondurile Ministerului Justiţiei.

Pentru a pronunţa această decizie, Curtea de Apel Craiova a reţinut că motivul invocat de revizuient, vizând nelegala reţinere a dispoziţiilor art. 73 lit. b) C. pen., cu consecinţa aplicării unei pedepse prea aspre, nu se încadrează în cazurile expres şi limitativ enumerate în art. 394 C. proc. pen., în care poate fi cerută revizuirea unei hotărâri. Pe de altă parte, hotărârea de condamnare a inculpatului a intrat în puterea lucrului judecat, prin respingerea căilor ordinare de atac (apel şi recurs) promovate în cauză de către acesta.

Împotriva ambelor hotărâri, în termen legal a declarat recurs revizuientul D.S. care a reiterat motivele invocate în cererea iniţială.

Înalta Curte examinând motivele de recurs invocate, cât şi din oficiu ambele hotărâri, conform prevederilor art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., combinate cu art. 3856 alin. (1) C. proc. pen., constată următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 399 şi următoarele C. proc. pen., Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj a înaintat acelei instanţe cererea de revizuire a condamnatului D.S., după efectuarea verificărilor cerute de lege, cu concluzii de respingere a acesteia ca nefondată.

Într-adevăr, din examinarea conţinutului cererii, Înalta Curte constată că, în mod corect, prima instanţă a apreciat că nu sunt întrunite cerinţele dispoziţiilor art. 394 alin. (1) C. proc. pen., care limitează cazurile în care o sentinţă penală definitivă poate fi revizuită, fiind exclusă orice interpretare ori adăugare la lege.

Astfel, potrivit art. 394 C. proc. pen., revizuirea poate fi cerută când:

a) s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanţă la soluţionarea cauzei;

b) un martor, un expert sau un interpret a săvârşit infracţiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere;

c) un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals;

d) un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penală a comis o infracţiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere;

e) când două sau mai multe hotărâri judecătoreşti definitive nu se pot concilia.

Nici în apel condamnatul revizuient nu a invocat incidenţa vreunuia din cazurile expres şi limitativ prevăzute de textul mai sus citat, referindu-se doar la aspecte legate de temeinicia şi legalitatea hotărârii, aspecte avute deja în vedere cu ocazia judecării cauzei în căile ordinare de atac.

Vinovăţia ori nevinovăţia făptuitorului, încălcarea dreptului la apărare, încadrarea juridică a faptei, cuantumul sancţiunii aplicate la judecata în fond a unei cauze, reţinerea greşită a stării de recidivă, nereţinerea stării de legitimă apărare sau a scuzei provocării, ori incorecta soluţionare a laturii civile a cauzei nu pot forma obiectul cererii de revizuire, deoarece nu sunt expres prevăzute în dispoziţiile art. 394 C. proc. pen. şi pentru că s-ar crea astfel un paralelism între căile ordinare şi extraordinare de atac, ce ar conduce la prelungirea sine die a soluţionării cauzelor penale.

Faţă de cele menţionate mai sus, Înalta Curte, în conformitate cu prevederile art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul revizuient D.S.

Potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va obliga pe recurentul revizuient la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul revizuient D.S. împotriva deciziei penale nr. 340 din 5 iulie 2004 a Curţii de Apel Craiova.

Obligă pe condamnat la plata sumei de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 4 octombrie 2004.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 4952/2004. Penal. Revizuire. Recurs