ICCJ. Decizia nr. 4985/2004. Penal. Art.174, 175 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4985/2004
Dosar nr. 4248/2004
Şedinţa publică din 5 octombrie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 166 din 23 martie 2004, pronunţată de Tribunalul Argeş, a fost condamnat inculpatul A.F. la 8 ani închisoare, cu executare în condiţiile art. 57 şi art. 71 C. pen. şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
S-a menţinut starea de arest preventiv şi s-a dedus perioada executată începând cu 19 august 2003.
A fost obligat inculpatul să plătească părţii civile A.I. 21.000.000 lei despăgubiri materiale şi 30.000.000 lei daune morale.
A fost respinsă cererea privind acordarea prestaţiei periodice către partea civilă, fiind obligat inculpatul şi la cheltuieli de spitalizare către C.A.S. Argeş în cuantum de 5.770.771 lei.
De asemenea, a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat şi către partea civilă.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut, în fapt, următoarele:
În ziua de 18 august 2003, partea civilă A.I. se deplasa pe str. Crinteşti, com. Topoloveni, spre grădina casei părinteşti, situată în apropierea locuinţei sale. El avea în mână o găleată cu care l-a lovit pe A.R.D., fratele inculpatului, care se deplasa din sens contrar cu bicicleta.
Acesta a oprit, a coborât de pe bicicletă şi s-a apropiat de inculpat pentru a-i cere explicaţii, dar A.I. a scos un cuţit din buzunar cu care l-a ameninţat pe cel lovit.
Scena a fost văzută de inculpat care se afla în curtea casei sale, situată la cca. 60 metri de locul conflictului.
Tulburat de acţiunea agresivă a părţii civile asupra fratelui său, inculpatul, s-a repezit în fugă în acel loc şi l-a lovit cu pumnul în cap şi abdomen pe partea civilă, continuând să-i aplice lovituri cu picioarele şi după ce aceasta a căzut la pământ.
Imediat după aceasta, partea civilă A.I. a fost internată de urgenţă la Spitalul Judeţean Piteşti unde a fost supusă unei intervenţii chirurgicale.
Potrivit raportului de expertiză medico-legală partea vătămată a suferit leziuni traumatice prin lovire cu şi de corp dur care i-au afectat ficatul, punându-i în primejdie viaţa şi au necesitat 30 zile îngrijiri medicale.
Instanţa de fond a apreciat că în cauză nu se poate reţine starea de provocare, deoarece din probele administrate nu rezultă că partea civilă a săvârşit acte de provocare la adresa inculpatului.
Cu privire la latura civilă a cauzei, instanţa de fond a reţinut, din probele administrate, din care15.000.000 lei contravaloarea medicamentaţiei şi a celorlalte cheltuieli pe timpul spitalizării, iar 6.000.000 lei, reprezentând contravaloarea muncii prestate în gospodăria sa de alte persoane în perioada a 30 zile, după săvârşirea faptei de către inculpat. Pentru prejudiciul psihic şi moral, instanţa de fond a apreciat că părţii civile i se cuvin 30.000.000 lei despăgubiri morale.
În ceea ce priveşte prestaţia periodică, tribunalul a considerat-o ca fiind nedovedită, şi a respins cererea ca atare.
Împotriva acestei sentinţe, au formulat apeluri inculpatul A.F. şi partea civilă A.I.
În apelul său, partea civilă A.I. a criticat sentinţa ca nelegală şi netemeinică întrucât nu a fost trimis în judecată şi fratele inculpatului, martorul A.R.D., susţinând că şi acesta l-a lovit, iar cu privire la latura civilă a cauzei a solicitat prestaţie periodică de 2.000.000 lei lunar, întrucât capacitatea sa de muncă i-a fost redusă cu 50 % ca urmare a agresiunii inculpatului.
În apelul său, inculpatul a solicitat reţinerea circumstanţei atenuante prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen., întrucât inculpatul a lovit-o pe partea civilă în timp ce aceasta îl ameninţa cu cuţitul pe fratele său, iar mama celor doi ţipa după ajutor. Pe fondul acestei situaţii de fapt, inculpatul a solicitat reducerea pedepsei sub minimul prevăzut de lege.
Prin Decizia penală nr. 172/ A din 24 iunie 2004, pronunţată în dosarul nr. 380/2004, Curtea de Apel Piteşti a admis apelul formulat de inculpatul A.F., a desfiinţat în parte sentinţa şi, făcând aplicarea art. 73 lit. b) C. pen., a redus pedeapsa aplicată inculpatului de la 8 ani închisoare la 3 ani închisoare, iar pedeapsa complimentară a interzicerii unor drepturi prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., de la 5 ani la 2 ani.
Apelul declarat de partea civilă A.I. a fost respins ca nefondat.
Împotriva acestei decizii au declarat recursuri Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti, partea civilă A.I. şi inculpatul A.F.
Parchetul, invocând prevederile art. 3859 pct. 14, solicită casarea în parte a deciziei penale nr. 172/A/2004 a Curţii de Apel Piteşti şi majorarea pedepsei aplicate inculpatului.
Partea civilă solicită în temeiul art. 3859 pct. 171, desfiinţarea ambelor hotărâri şi, rejudecând în latură civilă, majorarea despăgubirilor civile la 50 milioane lei, a daunelor morale la 100 milioane lei şi obligarea inculpatului la o prestaţie lunară în sumă de 2 milioane lei.
Recursurile declarate sunt neîntemeiate şi urmează a fi respinse ca atare.
Parchetul, deşi reţine corecta aplicare a dispoziţiilor art. 73 lit. b) C. pen., invocând o acţiune agresivă mult depăşită ca reacţie a inculpatului în condiţiile concrete ale faptei, solicită majorarea pedepsei de 3 ani.
Instanţa de apel a făcut o judicioasă aplicare a prevederilor art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), în raport de împrejurările săvârşirii faptei. Fratele inculpatului a fost lovit mai întâi de partea civilă cu găleata şi apoi ameninţat cu cuţitul, întreaga scenă fiind percepută în mod nemijlocit de A.F.
Violenţele exercitate fără justificare asupra fratelui său, pe fondul unei stări conflictuale preexistente, au determinat în mod evident o stare de puternică tulburare sub imperiul căreia a reacţionat.
El a aplicat lovituri cu pumnii şi picioarele, fără a folosi un obiect vulnerant cu un potenţial letal mai grav.
Având în vedere conduita procesuală sinceră şi lipsa antecedentelor penale, pedeapsa aplicată este corespunzător individualizată şi corespunde scopului coercitiv educativ prevăzut de art. 52 C. pen.
Aşa cum s-a arătat, partea civilă a solicitat majorarea despăgubirilor civile de la 21 milioane la 50 milioane lei, dar diferenţa de 29 milioane lei nu a fost dovedită de aceasta. În plus reţinându-se prevederile art. 73 lit. b) C. pen., cuantumul pretenţiilor civile se reduce corespunzător.
Din acelaşi motiv şi pentru că partea civilă era deja pensionată din anul 1992 pentru accident de muncă sau boală profesională, fiind încadrată în gradul II de invaliditate (faţă de gradul III stabilit prin noua expertiză medico-legală) şi motivul referitor la obligaţia inculpatului de a presta o contribuţie lunară în cuantum de 2 milioane lei se va respinge.
În mod just, instanţa de fond l-a obligat pe inculpat la 30 milioane lei daune morale faţă de 100 milioane lei cât a solicitat partea civilă în recursul său.
Având în vedere că în şedinţa publică din 5 octombrie 2004, în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, inculpatul a declarat că îşi retrage recursul, în temeiul art. 3854 alin. (2), raportat la art. 369 alin. (1) C. proc. pen., instanţa va lua act de retragerea recursului declarat de inculpat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti şi partea civilă A.I. împotriva deciziei penale nr. 172/ A din 24 iunie 2004 a Curţii de Apel Piteşti.
Ia act de retragerea recursului declarat de inculpatul A.F. împotriva aceleiaşi decizii penale.
Obligă pe recurentul intimat inculpat A.F. şi pe recurentul parte civilă A.I. să plătească statului suma de câte 1.200.000 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 5 octombrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4982/2004. Penal. Art.215 alin.3 c.pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4986/2004. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs → |
|---|
