ICCJ. Decizia nr. 5307/2004. Penal
Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 35 din 6 februarie 2004, Judecătoria Odorheiu Secuiesc județul Harghita, în baza art. 197 alin. (1) și (2) lit. b1) C. pen., a fost condamnat inculpatul K.R., la o pedeapsă de 5 ani și 6 luni închisoare pentru infracțiunea de viol în formă calificată, iar în baza art. 203 C. pen., la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare, pentru infracțiunea de incest.
Conform art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite cele două pedepse aplicate și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani și 6 luni închisoare prin privare de libertate, potrivit art. 52 C. pen.
în baza art. 350 C. proc. pen. și art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a menținut starea de arest a inculpatului și i s-a dedus din pedeapsa aplicată timpul executat preventiv, începând cu data de 13 ianuarie 2004.
S-a reținut ca situație de fapt, în contextul materialului probator de la dosar că, în ziua de 12 ianuarie 2004, inculpatul K.R., aflându-se sub influența băuturilor alcoolice, a întreținut raport sexual cu B.E., fiica sa, în vârstă de 15 ani.
Activității materiale desfășurate de inculpat i s-a dat încadrarea juridică legală în infracțiunile de viol în formă calificată și incest, sub calificarea arătată, texte de lege în baza cărora a fost condamnat la 2 pedepse, una de 5 ani și 6 luni închisoare și alta de 2 ani și 6 luni închisoare.
Reținând că faptele au fost săvârșite în concurs real, s-a dispus contopirea acestora, iar inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani și 6 luni închisoare.
La individualizarea pedepselor s-a menționat că au fost avute în vedere toate criteriile generale de individualizare, prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), referitoare la gradul de pericol social concret, al fiecărei fapte săvârșite, împrejurările și modul în care au fost comise și care constituie circumstanțe agravante, de fapt și de drept, limite de pedeapsă prevăzute de lege, că inculpatul a comis două fapte cu un pericol social mărit în concurs real, și datele personale ale acestuia, apreciindu-se că o pedeapsă rezultantă de 5 ani și 6 luni închisoare, prin privare de libertate acte de natură să ducă la reeducarea inculpatului și să atingă finalitatea înscrisă, în dispozițiile art. 52 C. pen.
împotriva acestei sentințe inculpatul a declarat apel și recurs, invocând un singur motiv respectiv greșita individualizare a pedepsei, ca fiindu-se exagerată în raport de datele personale, astfel că Tribunalul Harghita și Curtea de Apel Târgu-Mureș, au respins apelul și recursurile declarate de inculpat, prin deciziile penale nr. 94 din 23 martie 2004 și nr. 214/ R din 16 aprilie 2004.
în conformitate cu art. 409 și art. 410 alin. (1) partea I pct. 4 teza a II-a C. proc. pen., Procurorul General al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție a declarat recurs în anulare.
în motivele scrise și susținute oral s-a arătat că s-au pronunțat hotărâri vădit nelegale, întrucât inculpatului nu i s-a aplicat pedeapsa complimentară a interzicerii unor drepturi.
Prin urmare, s-a solicitat admiterea recursului în anulare, casarea în parte a hotărârilor, în sensul de a i se aplica inculpatului pedeapsă complimentară a interzicerii unor drepturi.
Recursul în anulare este fondat și se va admite, pentru considerentele ce vor fi expuse mai jos.
Potrivit art. 197 alin. (1) și (2) C. pen., actul sexual de orice natură cu o persoană de sex diferit sau de același sex, prin constrângerea acesteia sau profitând de imposibilitatea ei de a se apăra, ori de a-și exprima voința, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi, iar când victima este membru al familiei, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 18 ani și interzicerea unor drepturi.
Conform art. 64 alin. (1) C. pen., pedeapsa complimentară a interzicerii unor drepturi poate fi aplicată dacă pedeapsa principală stabilită este închisoarea de cel puțin 2 ani și instanța constată că, față de natura ori gravitatea infracțiunii, împrejurările cauzei și persoana infractorului, această pedeapsă este necesară.
în aliniatul 2 al aceluiași articol, se constată, că aplicarea pedepsei interzicerii unor drepturi este obligatorie când legea o prevede, iar pedeapsa principală aplicată de instanță este de cel puțin 2 ani.
Astfel fiind și cum inculpatul a fost condamnat la pedeapsa principală de 5 ani și 6 luni închisoare, pentru infracțiunea de viol în formă calificată, prevăzută de art. 197 alin. (1) și (2) lit. b1) C. pen. și de 2 ani și 6 luni închisoare, pentru infracțiunea de incest, în mod nelegal instanța de fond nu i-a aplicat și pedeapsa complimentară a interzicerii unor drepturi, pentru infracțiunea de viol în formă agravantă care era obligatorie, cum și pentru infracțiunea de incest, avându-se în vedere gravitatea infracțiunii, împrejurările cauzei și persoana inculpatului.
în consecință, se va admite recursul în anulare potrivit art. 4141C. proc. pen. și se vor casa în parte hotărârile pronunțate și atacate, sentință și decizie, numai cu privire la omisiunea aplicării pedepsei complementare, prevăzută de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP) și rejudecând:
- în baza art. 65 C. pen., se va aplica pedeapsa complimentară prevăzută de art. 64 lit. a), b), d) și e) C. pen., pe o perioadă de 3 ani pentru infracțiunea de viol în formă calificată, prevăzută de art. 197 alin. (1) și (2) lit. b1) C. pen.
- în baza art. 65 C. pen., se va aplica pedeapsa complimentară prevăzută de art. 64 lit. a), b), d) și e) C. pen., pe o perioadă de 2 ani pentru infracțiunea, prevăzută de art. 203 C. pen.
Conform art. 35 C. pen., inculpatul va executa 3 ani pedeapsa complimentară, prevăzută de dispozițiile art. 64 lit. a), b), d) și e) C. pen., după executarea pedepsei principale de 5 ani și 6 luni închisoare.
Menține restul dispozițiilor sentinței și a deciziilor.
S-au văzut și dispozițiile art. 189 și următoarele C. proc. pen.
← ICCJ. Decizia nr. 6418/2004. Penal | ICCJ. Decizia nr. 6325/2004. Penal → |
---|