ICCJ. Decizia nr. 6418/2004. Penal

Prin sentința penală nr. 1008 din 23 iunie 2003, pronunțată de Judecătoria sectorului 6 București s-a dispus, în baza art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. e), g) și i) C. pen., cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen., condamnarea inculpatului S.C.M. la o pedeapsă de 4 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)

în baza art. 1 din Legea nr. 543/2002 s-a constatat grațiată pedeapsa.

în baza art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. e), g) și i) C. pen., cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 4 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)

în baza art. 1 din Legea nr. 543/2002 s-a constatat grațiată pedeapsa.

în baza art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. e), g) și i) C. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 4 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)

în baza art. 1 din Legea nr. 543/2002 s-a constatat grațiată pedeapsa.

S-a constatat totodată, că inculpatul a fost cercetat, fiind arestat în altă cauză.

în baza art. 14 C. proc. pen., raportat la art. 346 C. proc. pen., a fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente S.V., la despăgubiri materiale către părțile civile SC A. SRL, în cuantum de 27.190.000 lei și către SC R. SA în cuantum de 24.498.951 lei.

A fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente la 1.500.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:

în noaptea de 5 septembrie 2002, inculpatul S.C. a pătruns, prin tăierea belciugului de la lacătul ușii de acces și găurirea fibrei de sticlă din dreptul sistemului de închidere a yalei, în toneta aparținând SC R. SA, situată pe platforma Lujerului, de unde a sustras 100 pachete țigări Snagov, 20 pachete țigări LM, 10 pachete țigări LM Light, 20 pachete țigări Bond, 30 pachete țigări Assos, 10 pachete țigări LM Mennthol, 50 pachete țigări Viceroy, 150 pixuri, 4 cutii gumă de mestecat Orbit, 10 sticle de 0,14 litri Coca-Cola, 8 sticle 0,15 litri Fanta, cărți, reviste și moneda divizionară de 500 și 100 lei, provocând un prejudiciu în valoare totală de 11.000.000 lei.

Bunurile sustrase au fost depozitate temporar de inculpat în subsolul blocului în care locuia, fiind ulterior vândute unor persoane necunoscute în zona Pieței Gorjului și a Gării de Nord, sumele obținute fiind folosite de inculpat în interes personal.

La data de 20 septembrie 2002, în prezența martorului asistent P.E., inculpatul S.C. a condus organele de poliție la locul săvârșirii infracțiunii, descriind modalitatea de comitere a faptei.

Partea vătămată SC R. SA s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 11.000.000 lei, reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase.

în noaptea de 11 martie 2001, inculpatul S.C. a pătruns, prin spargerea geamului, în chioșcul SC R. SA situat la intersecția str. Virtuții cu B-dul. Uverturii, de unde a sustras mai multe reviste și cărți, cauzând un prejudiciu părții vătămate în cuantum de 13.498.951 lei.

O parte din revistele și cărțile sustrase au fost vândute de inculpat, pentru sume pe care nu le-a precizat, unor persoane necunoscute, iar bunurile ce nu au putut fi valorificate au fost aruncate de acesta într-un tomberon cu gunoi.

La data de 20 septembrie 2002 în prezența martorului asistent P.E., inculpatul S.C. a condus organele de poliție la locul săvârșirii infracțiunii, descriind și modalitatea de comitere a faptei.

SC R. SA s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 13.498.451 lei, reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase.

în noaptea de 14 aprilie 2001, cu ajutorul unei bare metalice desprinse dintr-un gard situat în apropiere, inculpatul S.C. a forțat încuietoarea ușii de acces a magazinului aparținând SC A. SRL București, situat în Piața Gorjului, a pătruns în interior și a sustras trei cântare electronice, 60 cutii brânză topită și moneda divizionară aflată într-o cutie metalică.

Bunurile sustrase au fost transportate pe rând și depozitate de inculpat în subsolul blocului său. Inculpatul a vândut un cântar electronic cu braț, marca A.C., contra sumei de 3.000.000 lei, patronului SC A.T. SRL București, iar celelalte două cântare marca DIGI, fără braț, au fost vândute unor persoane necunoscute în târgul din str. Valea Cascadelor, pentru suma de 5.000.000 lei.

Cântarul vândut SC A.T. SRL București, a fost recuperat de organele de poliție și predat pe bază de dovadă reprezentantei părții civile, respectiv numitei D.I., care l-a recunoscut după unele semne particulare.

Partea vătămată SC A. SRL București, s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 27.190.000 lei, reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase.

împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul S.C., solicitând în principal achitarea sa, întrucât nu a comis nici o infracțiune și, în subsidiar, reducerea pedepselor aplicate.

Examinând sentința penală atacată, tribunalul a constatat că instanța de fond a reținut corect situația de fapt, așa cum a rezultat aceasta din coroborarea probelor administrate în cauză și de asemenea, a constatat dovedită vinovăția inculpatului în săvârșirea faptelor pentru care a fost trimis în judecată.

Astfel, inculpatul, arestat în altă cauză, s-a autodenunțat cu privire la faptele pentru care a fost condamnat prin sentința penală apelată și și-a menținut declarațiile de recunoaștere atât pe parcursul urmăririi penale, cât și în fața instanței de judecată. Instanța de apel a mai constatat că, declarațiile inculpatului se coroborează cu cele ale părților vătămate, cu procesele verbale de cercetare la fața locului, respectiv cu cele de reconstituire, precum și cu declarațiile martorilor P.E. și S.L.

Individualizarea pedepselor s-a făcut judicios, în raport de gradul concret de pericol social al infracțiunilor săvârșite și de datele personale ale inculpatului (cunoscut cu antecedente penale, anterior fiind condamnat pentru o infracțiune de tâlhărie).

Pentru considerentele mai sus-arătate, prin decizia penală nr. 1215/ A din 10 septembrie 2003, pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, în dosarul nr. 4508/2003 a fost respins, ca nefondat, apelul inculpatului, s-a constatat că acesta este arestat în altă cauză și s-a dispus obligarea lui la plata cheltuielilor judiciare către stat.

împotriva ambelor hotărâri a declarat recurs, în termen legal, inculpatul care a solicitat redozarea pedepsei aplicate, întrucât el a denunțat faptele comise.

Prin decizia penală nr. 2020 din 2 octombrie 2003, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a fost respins, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul S.C.

A fost obligat recurentul-inculpat la plata sumei de 900.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, s-a dispus a fi avansată din fondul Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această decizie, Curtea de Apel București a constatat că instanțele de fond și apel au avut în vedere la individualizarea pedepselor aplicate inculpatului, gradul de pericol social concret, împrejurările și modalitățile comiterii fiecărei fapte, pe timp de noapte, prin efracție, cu prejudicii considerabile, rămase neacoperite, precum și faptul că, deși inculpatul era minor la data săvârșirii lor, mai fusese condamnat anterior pentru fapte similare.

împotriva tuturor hotărârilor pronunțate în cauză, procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție a declarat recurs în anulare, întemeiat pe dispozițiile art. 409 și art. 410 alin. (1) partea I pct. 71 teza I C. proc. pen.

S-a susținut că, hotărârile atacate au fost pronunțate cu încălcarea legii, în sensul că, în mod greșit instanțele au constatat grațiate pedepsele aplicate inculpatului S.C.

Recursul în anulare este fondat pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 4 alin. (2) lit. a) pct. 12 din Legea nr. 543/2002 privind grațierea unor pedepse și înlăturarea unor măsuri și sancțiuni, sunt exceptate de la grațiere, printre altele, pedepsele aplicate pentru infracțiunile de furt calificat, prevăzute de art. 209 alin. (1) lit. a), b), d) și g), alin. (2) și (3) în redactarea anterioară O.U.G. nr. 207/2000 (M. Of. nr. 594/22.11.2000), în art. 209 alin. (1) - (4) în redactarea anterioară Legii nr,.456/2001 pentru aprobarea O.U.G. nr. 207/2000 privind modificarea și completarea Codului penal și a Codului de procedură penală (M. Of. nr. 410/25.07.2001), și în art. 209 alin. (2) - (4), în redactarea în vigoare.

în ceea ce privește prima faptă de furt calificat comisă în dauna SC R. SA, punctul de lucru situat pe B-dul. Iuliu Maniu - Platforma Lujerului, atât organele de urmărire penală, cât și instanțele au reținut, în mod greșit, că ar fi fost săvârșite în noaptea de 5 septembrie 2002.

Probele administrate în cauză au demonstrat că fapta a fost comisă, în realitate, în noaptea de 5 septembrie 2000, procesul verbal de cercetare la fața locului, planșa fotografică și declarația martorei M.G. constituind, așa cum corect s-a reținut, infracțiunea prevăzută de art. 208, raportat la art. 209 alin. (1) lit. e), g) și i) C. pen., în redactarea anterioară O.U.G. nr. 207/2000.

în aceste condiții potrivit art. 4 alin. (2) lit. a) pct. 12 Teza a II-a din Legea nr. 543/2002, pedeapsa aplicată pentru această faptă este exceptată de la grațiere.

Cât privește celelalte două infracțiuni, săvârșite în nopțile de 11 martie 2001, respectiv 14 aprilie 2001, și prevăzute de art. 208, raportat la art. 209 alin. (1) lit. e), g) și i) C. pen., în redactarea anterioară Legii nr. 456/2001, sunt, de asemenea, exceptate de la grațiere, conform art. 4 alin. (2) lit. a) pct. 12 Teza a II-a din Legea nr. 543/2002.

în consecință, dispunând grațierea celor trei pedepse aplicate inculpatului, instanța de fond a pronunțat o hotărâre contrară legii.

Sesizate numai cu apelul și recursul declarat de inculpat, instanțele de control judiciar nu au avut posibilitatea să îndrepte hotărârea instanței de fond.

Față de cele menționate mai sus, înalta Curte, apreciind că, în cauză este incident motivul de casare prevăzut de art. 3859alin. (1) pct. 171 C. proc. pen., corespunzător cazului prevăzut de art. 410 alin. (1), partea I, pct. 71 din același cod, invocat de procurorul general, în baza dispozițiilor art. 4141alin. (1) C. proc. pen., raportat la art. 38515 alin. (1) pct. 2 lit. d) din același cod, va admite recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, împotriva deciziei penale nr. 2020 din 2 octombrie 2003 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, deciziei nr. 1215/ A din 10 septembrie 2003 a Tribunalului București, secția a II-a penală și sentinței penale nr. 1008 din 23 iunie 2003 a Judecătoriei sectorului 6 București, privind pe inculpatul S.C.

Va casa decizia penală nr. 2020 din 2 octombrie 2003 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, decizia nr. 1215/ A din 10 septembrie 2003 a Tribunalului București, secția a II-a penală și în parte sentința penală nr. 1008 din 23 iunie 2003 a Judecătoriei sectorului 6 București, numai în ceea ce privește latura penală a cauzei și numai cu privire la greșita aplicare a prevederilor Legii nr. 543/2002 privind grațierea unor pedepse și în rejudecare:

Va înlătura aplicarea prevederilor art. 1 din Legea nr. 543/2002 privind constatarea grațierii integrale și condiționate a celor 3 pedepse de câte 4 (patru) ani închisoare, aplicate inculpatului S.C. prin sentința penală recurată (fapte comise la 5 septembrie 2000; 11 martie 2001 și 14 aprilie 2001).

Potrivit art. 33 lit. a), raportat la art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen., va contopi cele 3 pedepse de câte 4 (patru) ani închisoare, aplicate inculpatului prin sentința recurată și va dispune ca inculpatul S.C. să execute pedeapsa cea mai grea de 4 (patru) ani închisoare, sporită la 5(cinci) ani închisoare.

Va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 C. pen.

Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale recurate.

Va constata că inculpatul S.C. este arestat în altă cauză.

Conform dispozițiilor art. 189 C. proc. pen., suma de 400.000 lei, a reprezentat onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul S.C., a fost suportată din fondul Ministerului Justiției.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 6418/2004. Penal