ICCJ. Decizia nr. 5468/2004. Penal. întrerupere executare pedeapsă. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 5468/2004
Dosar nr. 4696/2004
Şedinţa publică din 25 octombrie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 807/ A din 15 iunie 2004, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, a respins, ca nefondată, cererea formulată de petiţionarul condamnat D.G.A. prin care a solicitat întreruperea executării pedepsei de 10 (zece) ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 241/1999, pronunţată de Tribunalul Bucureşti.
A fost obligat condamnatul la plata către stat a sumei de 700.000 lei cheltuieli judiciare, din care 200.000 lei onorariul avocatului din oficiu, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiţiei.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că inculpatul, în motivarea cererii sale, a precizat că problemele pe care le are familia sa reclamă prezenţa lui pentru a le rezolva.
Din ancheta socială efectuată în cauză rezultă că părinţii petiţionarului condamnat sunt divorţaţi, dar locuiesc împreună într-un apartament cu patru camere, mobilat corespunzător şi au un venit lunar de 4.300.000 lei.
Din concluziile reţinute în referatul de anchetă socială, tribunalul a constatat că situaţia învederată de condamnat nu constituie o împrejurare specială care să justifice întreruperea executării pedepsei.
Împotriva acestei sentinţe a formulat apel condamnatul, dar, prin Decizia penală nr. 544 din 27 iulie 2004, Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, l-a respins, ca nefondat, apreciind că, în mod justificat, instanţa de fond a reţinut că motivul invocat nu face parte din cele prevăzute de lege pentru întreruperea executării pedepsei.
Reiterând motivele cererii, petiţionarul condamnat D.G.A. a declarat recurs împotriva acestei din urmă hotărâri.
Examinând cauza prin prisma criticilor formulate se constată că instanţele au stabilit corect cu privire la neîndeplinirea condiţiilor art. 455, cu referire la art. 453 lit. c) C. proc. pen.
Este de reţinut că pentru asigurarea concomitent a scopului procesului penal şi a scopului pedepsei aplicate, punerea de îndată în executare a hotărârilor definitive de condamnare şi executarea pedepsei apar ca fiind condiţii obligatorii.
Ca atare, întreruperea executării pedepsei închisorii poate fi acordată exclusiv în acele situaţii în care instanţa investită cu cererea constată incidenţa unuia din cazurile limitativ, prevăzute de legea procesual penală şi îndeplinirea condiţiilor, prevăzute de lege pentru cazul invocat.
Or, în speţa de faţă nu corespunde cerinţelor art. 453 lit. c) C. proc. pen., situaţia părinţilor condamnatului. De altfel, prezenţa condamnatului timp de 3 luni la domiciliul părinţilor nu ar aduce modificări esenţiale în situaţia economică a familiei sale sau de orice natură.
Aşa fiind, pentru considerentele arătate mai sus, în temeiul art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul D.G.A.
Totodată, în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul D.G.A. împotriva deciziei penale nr. 544 din 27 iulie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Obligă pe recurentul condamnat la plata sumei de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 25 octombrie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 5467/2004. Penal. Revizuire. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5474/2004. Penal. Plângere. Recurs → |
---|