ICCJ. Decizia nr. 5676/2004. Penal
Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 96 din 12 mai 2004, Tribunalul Militar Teritorial București a respins, ca neîntemeiată, cererea de întrerupere a executării pedepsei închisorii formulată de condamnatul G.Ș.
A fost obligat condamnatul la plata sumei de 200.000 lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că motivul invocat de condamnat în sprijinul cererii, starea gravă a sănătății mamei sale, nu justifică întreruperea executării pedepsei de 3 ani, aplicată prin decizia nr. 1624/2004 a înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală.
Curtea Militară de Apel, prin decizia nr. 37 din 14 iulie 2004, a respins, ca nefondat, apelul declarat de către condamnat, apreciind că în mod corect instanța de fond a stabilit că, în speță, nu sunt întrunite cerințele art. 455, raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen.
Reiterând motivele cererii pentru întreruperea executării pedepsei închisorii, condamnatul a declarat recurs împotriva acestei din urmă hotărâri.
Recursul nu este fondat.
Examinând cauza prin prisma criticilor formulate, se constată că instanțele au stabilit o situație de fapt corectă, în concordanță cu probele administrate și că hotărârile atacate sunt temeinice și legale.
Este de reținut că, pentru asigurarea, concomitent, a scopului procesului penal și a scopului pedepsei aplicate, punerea de îndată în executare a hotărârilor definitive de condamnare și executarea pedepsei apar ca fiind condiții obligatorii.
Ca atare, întreruperea executării pedepsei închisorii poate fi acordată exclusiv, în acele situații în care, instanța investită cu cererea, constată incidența unuia dintre cazurile limitativ prevăzute de legea procesual penală și îndeplinirea condițiilor, prevăzute de lege pentru cazul invocat.
în motivarea cererii sale, condamnatul a învederat instanței că mama sa este bolnavă, având nevoie de îngrijire și cum el este singurul copil, executarea imediată a pedepsei ar avea consecințe grave asupra stării în care se află aceasta.
în ultimul act medical referitor la starea de sănătate a mamei condamnatului se consemnează că evoluția acesteia este relativ bună și că externarea din unitatea spitalicească s-a făcut la cererea bolnavei. Recomandările medicilor constau în continuarea tratamentului și prezentarea periodică la control medical.
înalta Curte apreciază că, față de diagnosticul și recomandările medicale, mama condamnatului nu se află într-o situație care să reclame prezența condamnatului și că, întreruperea executării pedepsei pentru trei luni, nu ar avea drept consecință rezolvarea totală a problemelor de sănătate.
Așa fiind, pentru considerentele arătate mai sus, în temeiul art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., se va respinge ca nefondat, recursul declarat de condamnatul G.Ș.
Totodată, în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
← ICCJ. Decizia nr. 5659/2004. Penal | ICCJ. Decizia nr. 5705/2004. Penal → |
---|