ICCJ. Decizia nr. 5716/2004. Penal. Conflict de competenţă. Stabilirea competenţei
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 5716/2004
Dosar nr. 5161/2004
Şedinţa publică din 3 noiembrie 2004
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 25 septembrie 2003, s-a înregistrat pe rolul Tribunalului Vrancea sub nr. 1336, contestaţia la executare formulată de condamnatul N.E., deţinut în Penitenciarul Poarta Albă, privind ivirea unui incident în cursul executării pedepsei închisorii întemeiată pe dispoziţiile art. 461 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.
În motivarea contestaţiei s-a arătat de către condamnat că prin sentinţa penală nr. 38 din 18 februarie 1998 pronunţată de Tribunalul Vrancea a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare, prin Decizia penală nr. 456/ A din 10 noiembrie 1998 a Curţii de Apel Galaţi şi rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 851 din 2 martie 2000 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie aplicându-se suspendarea sub supraveghere a acestei pedepse.
S-a mai arătat de către contestator că la data judecării recursului (2 martie 2000) la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie era deja condamnat definitiv la o pedeapsă de un an şi 4 luni închisoare, prin sentinţa penală nr. 401 din 16 septembrie 1999 a Tribunalului Constanţa.
S-a considerat de către contestator că trebuie, în baza art. 85 C. pen., anulat beneficiul suspendării executării pedepsei sub supraveghere pentru pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 38/1998 de Tribunalul Vrancea şi contopită cu pedeapsa de un an şi 4 luni închisoare, pronunţată de Tribunalul Constanţa, pentru a se executa o singură pedeapsă.
Tribunalul Vrancea prin sentinţa penală nr. 295 din 8 octombrie 2003, în baza prevederilor art. 447 C. proc. pen., art. 460 şi art. 461 C. proc. pen., a declinat competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare formulată de condamnatul N.E., deţinut în Penitenciarul Poarta Albă, judeţul Constanţa, în favoarea Tribunalului Constanţa, în a cărei rază teritorială se află locul de deţinere.
Pe rolul Tribunalului Constanţa cauza s-a înregistrat sub nr. 1927 din 5 noiembrie 2003.
Începând cu data de 19 ianuarie 2004, contestatorul N.E. a fost transferat în Spitalul Penitenciar Jilava Bucureşti.
Deşi s-au făcut numeroase demersuri pentru transferarea condamnatului N.E. în Penitenciarul Poarta Albă, judeţul Constanţa, în vederea soluţionării contestaţiei la executare pe care a formulat-o, nu s-a putut realiza acest transfer, întrucât contestatorul are în continuare afaceri judiciare pe rolul instanţelor din Bucureşti, fiind solicitat a fi prezent şi în faţa Tribunalului Giurgiu (în dosar nr. 2457/2003) şi Tribunalul Galaţi (dosar nr. 1836/2002).
Potrivit art. 460 alin. (2) C. proc. pen., condamnatul arestat este adus la judecată.
Conform acestui text de lege, soluţionarea contestaţiei la executare are loc numai în prezenţa contestatorului care este adus în faţa instanţei de judecată.
Deoarece din ianuarie 2004, cât şi în prezent contestatorul se află în Penitenciarul Jilava, Bucureşti, iar potrivit adresei nr. 40720 din 14 iulie 2004 a D.G.P. Penitenciar Poarta Albă nu s-a putut realiza transferul, în tot acest interval de timp, în baza art. 460 alin. (6) C. proc. pen., competenţa de soluţionare a contestaţiei revine instanţei în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere, în referire şi la prevederile art. 461 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. şi art. 460 alin. (2) C. proc. pen.
Aşa încât, prin sentinţa penală nr. 497 din 3 august 2004, Tribunalul Constanţa, în baza art. 461 alin. (2) C. proc. pen., raportat la art. 460 alin. (6) C. proc. pen., art. 39 C. proc. pen. şi art. 42 C. proc. pen., a declinat competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare formulată de contestatorul condamnat N.E. în favoarea Tribunalului Bucureşti, căruia i-a înaintat dosarul cauzei.
Pe rolul Tribunalului Bucureşti s-a format dosarul nr. 4721/2004, având ca obiect soluţionarea contestaţiei la executare formulată de contestatorul condamnat N.E.
Prin sentinţa penală nr. 1079 din 3 septembrie 2004, Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, potrivit art. 42 alin. (1) C. proc. pen., raportat la art. 447 C. proc. pen., a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind contestaţia la executare formulată de petent în favoarea Tribunalului Constanţa şi constatând conflictul negativ de competenţă a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului de competenţă.
În motivarea soluţiei, Tribunalul Bucureşti a apreciat că, în cauză, nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 449 alin. (2) C. proc. pen., care stabilesc competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea instanţei în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere, dispoziţiile privind competenţa în cazul cererilor având ca obiect anularea suspendării executării pedepsei având caracter imperativ.
A constatat că, la data formulării cererii, petentul se afla deţinut la Penitenciarul Poarta Albă.
Pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, s-a format dosarul nr. 5161/2004, având ca obiect soluţionarea conflictului negativ de competenţă ivit între Tribunalul Constanţa şi Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, în cauza privind pe condamnatul N.E.
Verificând actele dosarului cauzei, Curtea constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 401 din 16 septembrie 1999, Tribunalul Constanţa a condamnat petiţionarul N.E. la pedeapsa de un an şi 4 luni închisoare, cu aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), fără a dispune anularea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare, aplicată acestuia prin sentinţa penală nr. 38 din 18 februarie 1998 a Tribunalului Vrancea, definitivă prin Decizia penală nr. 851 din 2 martie 2000 a Curţii Supreme de Justiţie.
Potrivit dispoziţiilor art. 85 C. pen., raportat la art. 865 C. pen., dacă se descoperă că cel condamnat mai săvârşise o infracţiune înainte de pronunţarea hotărârii prin care s-a dispus suspendarea sau până la rămânerea definitivă a acesteia, pentru care i s-a aplicat pedeapsa închisorii, suspendarea condiţionată a executării pedepsei se anulează, aplicându-se, după caz, dispoziţiile privitoare la concursul de infracţiuni sau recidivă.
În baza dispoziţiilor art. 447 C. proc. pen. „asupra revocării sau anulării suspendării condiţionate a executării pedepsei prevăzută în art. 83 ori în art. 85 C. pen., sau a suspendării executării pedepsei sub supraveghere prevăzută în art. 864 ori în art. 865 C. pen., se pronunţă, din oficiu sau la sesizarea procurorului, instanţa care judecă ori a judecat, în primă instanţă, infracţiunea ce ar putea atrage revocarea sau anularea.
În speţă, infracţiunea ce atrage anularea suspendării sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare, este infracţiunea pentru a cărei săvârşire a fost condamnat petiţionarul N.E. la pedeapsa de un an şi 4 luni închisoare, prin sentinţa penală nr. 401 din 16 septembrie 1999 a Tribunalului Constanţa.
În consecinţă, competenţa de soluţionare a cauzei privind pe condamnatul N.E. aparţine Tribunalului Constanţa.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe inculpatul N.E. în favoarea Tribunalului Constanţa.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 3 noiembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5713/2004. Penal. Revizuire. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5739/2004. Penal. Art.- 174 c. pen. Recurs → |
|---|
