ICCJ. Decizia nr. 5740/2004. Penal. Art.20 rap.la art.]176 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 5740/2004
Dosar nr. 5045/2004
Şedinţa publică din 4 noiembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 139 din 20 mai 2004, Tribunalul Maramureş a condamnat pe inculpatul B.M. la: 6 luni închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 5 pct. 1 din Legea nr. 2/2000, combinat cu art. 11 din Legea nr. 61/1991; un an şi 6 luni închisoare, pentru infracţiunea de loviri, prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen. şi la 8 ani închisoare, pentru tentativă la omor deosebit de grav, prevăzută de art. 176 alin. (1) lit. c) C. pen. şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., urmând ca potrivit art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., să execute pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
S-a menţinut starea de arest a inculpatului, iar în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsă, arestul preventiv de la 31 martie 2003, la zi.
Inculpatul a fost obligat să plătească părţii civile T.P. suma de 20.000.000 lei despăgubiri civile, 50.000.000 lei daune morale şi 500.000 lei rentă lunară, începând cu 1 martie 2003, până la însănătoşire; părţii civile T.I., suma de 10.000.000 lei despăgubiri civile şi 15.000.000 lei daune morale; C.A.S. Maramureş, suma de 3.376.176 lei cheltuieli de spitalizare ocazionate cu internarea părţii civile T.P. la Spitalul judeţean Baia Mare şi 712.195 lei cu internarea la spitalul Municipal Sighetu Marmaţiei şi 2.133.420 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare ocazionate cu internarea părţii vătămate T.I. la Spitalul Municipal Sighetu Marmaţiei.
În baza art. 193 C. proc. pen., inculpatul a mai fost obligat să plătească părţilor civile T.P. şi T.I., suma de 13.320.000 lei şi respectiv 8.000.000 lei cheltuieli judiciare, cât şi la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 5.500.000 lei.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că, în seara zilei de 27 noiembrie 2002, în timp ce se afla la barul administrat de părţile vătămate T.P. şi T.I., pe fondul consumului de băuturi alcoolice, inculpatul a provocat scandal, răsturnând o masă şi încercând să-l lovească pe T.P. cu un scaun. La intervenţia părţii vătămate T.I., inculpatul a lovit-o pe aceasta cu un cuţit în coapsa stângă, provocându-i vătămări corporale care au necesitat 12-15 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare. În continuare, inculpatul l-a lovit şi pe T.P. cu acelaşi cuţit. Fiind abordat de părţile vătămate şi rudele acestora, inculpatul a reuşit să se înarmeze cu un topor cu care l-a lovit pe T.P. în cap, provocându-i leziuni care au necesitat 70-80 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, punând în primejdie viaţa victimei.
Curtea de Apel Cluj, prin Decizia penală nr. 228/ A din 10 august 2004, a respins, ca nefondate, apelurile prin care Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureş cerea majorarea pedepsei, iar inculpatul, reducerea acesteia, cât şi a cuantumului daunelor materiale şi morale prin aplicarea circumstanţei atenuante prevăzute de art. 73 lit. b) C. pen.
Împotriva menţionatelor hotărâri au declarat recurs, atât Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, cât şi inculpatul B.M.
Prin apelul parchetului se critică soluţiile pronunţate cu privire la individualizarea pedepsei, pe care o consideră neîndestulătoare pentru atingerea scopului său educativ.
La rândul său, inculpatul, invocând acelaşi motiv de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., solicită reducerea pedepsei şi a despăgubirilor civile, susţinând că a comis fapta sub stăpânirea unei puternice tulburări provocate de părţile vătămate care au exercitat asupra sa acte de violenţă. Inculpatul mai arată că la individualizarea pedepsei instanţa de fond a avut în vedere starea sa precară de sănătate.
Examinând hotărârile atacate, în raport de motivele de casare invocate în cele două recursuri, cât şi din oficiu, se constată că instanţele au reţinut corect starea de fapt şi vinovăţia inculpatului, încadrarea juridică fiind corespunzătoare.
Din probele administrate (procesul verbal şi planşele foto întocmite cu ocazia cercetării locului faptei, declaraţiile constante ale părţilor vătămate, raportul de expertiză criminalistică, raportul de expertiză medico-legală privitor pe T.P., raportul de constatare medico-legală privind pe T.I., declaraţiile martorilor oculari M.G., T.M., T.V., T.I., T.S., T.S., V.G., M.S.V. şi T.A., care au fost analizate în considerentele hotărârilor pronunţate, rezultă, fără dubiu, că la 27 noiembrie 2002, pe fondul consumului de băuturi alcoolice, inculpatul a provocat scandal la barul administrat de T.I. şi T.P., degradând obiecte de inventar şi încercând să-i lovească pe aceştia. În cadrul conflictului iniţiat de inculpat, acesta din urmă a lovit mai întâi pe T.I., cu un cuţit la nivelul coapsei stângi, provocându-i leziuni care au necesitat 12-15 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, iar ulterior şi pe T.P., cu un cuţit şi apoi cu un topor, în regiunea capului, provocându-i leziuni care au necesitat 70-80 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, viaţa victimei, care a rămas cu infirmitate fizică permanentă, fiind pusă în primejdie.
Susţinerile inculpatului, în sensul că părţile vătămate l-ar fi agresat în scop de jaf, nu se confirmă, leziunile suferite de acesta putând fi produse în contextul dezarmării acestuia de către persoanele care au intervenit pentru aplanarea conflictului, cât şi ulterior, în condiţiile în care agresorul, aflat în stare de ebrietate, a fugit de la locul faptei, noaptea prin grădinile din apropiere.
Referitor la pedeapsa rezultantă de 8 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., aplicată inculpatului, se constată că aceasta a fost corect individualizată, la stabilirea ei, instanţa de fond având în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), respectiv gradul de pericol social sporit al faptei, condiţiile concrete în care a fost comisă, cât şi persoana infractorului, care anterior a mai comis o astfel de infracţiune, astfel încât nu se impune majorarea şi nici reducerea ei.
Soluţionarea laturii civile, este, de asemenea, corectă, cuantumul daunelor materiale şi morale fiind stabilit în raport de probele administrate în cauză.
Întrucât din actele dosarului nu rezultă nici existenţa unor motive de casare din cele prevăzute de art. 3859 alin. ultim C. proc. pen., care pot fi luate în considerare din oficiu, urmează ca recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj şi inculpatul B.M., să fie respinse, ca nefondate, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Potrivit art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, perioada arestării preventive, de la 31 martie 2003 la zi.
Inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art. 191 alin. (1) C. proc. pen.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj şi inculpatul B.M. împotriva deciziei penale nr. 228/A/2004, pronunţată de Curtea de Apel Cluj la 10 august 2004.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului perioada arestării preventive de la 31 martie 2004 până la 4 noiembrie 2004.
Obligă inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 1.600.000 lei, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 400.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 4 noiembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5731/2004. Penal. Art.208, 209 c.pen. Recurs... | ICCJ. Decizia nr. 5744/2004. Penal. Art.183 c.pen. Recurs → |
|---|
