ICCJ. Decizia nr. 6420/2004. Penal. Contopire pedepse. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 6420/2004
Dosar nr. 5217/2004
Şedinţa publică din 2 decembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 850 din 22 iunie 2004, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, s-a admis cererea formulată de condamnatul V.M.C.
S-a dispus în baza art. 449 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., cu aplicarea art. 33 şi art. 34 C. pen., contopirea pedepselor de 5 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 605 din 19 iunie 2003 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, definitivă prin Decizia penală a Curţii de Apel Bucureşti nr. 487 din 1 septembrie 2003 şi pedeapsa de 7 ani şi 6 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 215 din 4 martie 2003 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 2800 din 28 octombrie 2000 a Curţii de Apel Bucureşti, condamnatul având de executat pedeapsa de 7 ani şi 6 luni închisoare, cu aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
S-a dispus anularea mandatului de executare nr. 793 din 3 octombrie 2003 emis în baza sentinţei penale nr. 605 din 19 iunie 2003 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, precum şi a mandatului de executare nr. 260 din 12 noiembrie 2003 emis în baza sentinţei penale nr. 215 din 4 martie 2003 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală şi emiterea unui nou mandat de executare de 7 ani şi 6 luni închisoare, cu aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
Celelalte dispoziţii ale sentinţei penale au fost menţinute.
În baza art. 350 C. proc. pen., a fost menţinută starea de arest a condamnatului şi în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus prevenţia acestuia de la data de 9 octombrie 2002 la 22 iunie 2004.
În temeiul art. 191 C. proc. pen., cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului, din care 300.000 lei onorariul avocatului din oficiu s-a suportat din fondul Ministerului Justiţiei.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că, prin cererea înregistrată sub nr. 2414/2004 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, petentul condamnat V.C. a solicitat contopirea pedepsei de 5 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 605 din 19 iunie 2003 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, definitivă prin Decizia penală nr. 487 din 1 septembrie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti şi pedeapsa de 7 ani şi 6 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 215 din 4 martie 2003 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 4800 din 28 octombrie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti.
S-au depus la dosar mandatele de executare a pedepsei pentru cele două sentinţe penale, rămase definitive şi sentinţele penale nr. 605 din 19 iunie 2003 şi nr. 215 din 4 martie 2003.
Analizând cererea, instanţa a constatat că prima sentinţă penală rămasă definitivă este nr. 605 din 19 iunie 2003 prin Decizia penală nr. 487 din 1 septembrie 2003 în raport de Decizia penală nr. 4.800 din 28 octombrie 2003 privind sentinţa penală nr. 215 din 4 martie 2003.
Văzând sentinţele penale puse în discuţie pentru contopire, instanţa Tribunalul Bucureşti este competentă material a judeca cauza.
S-a reţinut că în sentinţa penală nr. 605 din 19 iunie 2003, petentul condamnat a fost judecat pentru o infracţiune de tâlhărie calificată, săvârşită la data de 22 martie 2002, iar prin sentinţa penală nr. 215 din 4 martie 2003 a fost condamnat pentru o infracţiune de tâlhărie calificată, săvârşită la data de 1 august 2002.
S-a constatat că ambele infracţiuni pentru care a fost condamnat inculpatul au fost săvârşite înainte de rămânerea definitivă a vreunei sentinţe penale, supuse contopirii, deci înainte de 1 septembrie 2003, astfel că în baza art. 449 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a admis cererea, s-a dispus contopirea celor două pedepse aplicate, urmând a executa pedeapsa cea mai grea de 7 ani şi 6 luni închisoare, cu aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel condamnatul V.C., care a solicitat deducerea din pedeapsa rezultantă şi a perioadei executată anterior de la data de 14 august 2001 până la data de 18 februarie 2002.
Prin Decizia penală nr. 577 din 3 august 2004, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, a admis apelul declarat de condamnatul V.C., desfiinţând, în parte, sentinţa atacată şi, rejudecând, a dedus din pedeapsa rezultantă de 7 ani şi 6 luni închisoare şi perioada executată de la 14 august 2001 la 18 februarie 2002.
A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei şi, pe fond, menţinerea soluţiei pronunţată de instanţa de fond.
Verificând actele dosarului cauzei, Curtea constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Recurentul a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 215 din 4 martie 2003 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, modificată prin Decizia penală nr. 4800 din 28 octombrie 2003 a Curţii Supreme de Justiţie, la o pedeapsă de 7 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., fiind arestat preventiv la 9 octombrie 2002.
Prin sentinţa penală nr. 605 din 19 iunie 2003 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, definitivă prin Decizia penală nr. 487 a Curţii de Apel Bucureşti, petentul a fost condamnat la o pedeapsă de 5 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a) şi e) C. pen., fiind arestat în altă cauză.
Astfel încât, în mod corect, prima instanţă, contopind cele două pedepse, a dedus perioada executată de la 9 octombrie 2002 la 22 iunie 2004.
Analizând dispozitivul sentinţei penale nr. 605 din 19 iunie 2003 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, se constată că, în mod greşit, instanţa de apel a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), cu privire la computarea perioadei de la 14 august 2001 la 18 februarie 2002, pentru condamnatul V.C., în realitate aceasta fiind executată de un alt inculpat, D.A.L., din pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată acestuia prin sentinţa penală nr. 1607/2001 a Tribunalului Bucureşti, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 1278/2002 a Curţii de Apel Bucureşti.
În consecinţă, în baza dispoziţiilor art. 38515 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. proc. pen., va fi admis recursul declarat de parchet, se va casa Decizia atacată şi, rejudecând, se va respinge, ca nefondat, apelul declarat de condamnatul V.C.M. împotriva sentinţei penale nr. 850 din 22 iunie 2004 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, pronunţată în dosarul nr. 2414/2004, sentinţă care se va menţine.
Conform art. 189 C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza dispoziţiilor art. 38515 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. proc. pen., admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti împotriva deciziei penale nr. 577 din 3 august 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, privind pe condamnatul V.C.M.
Casează Decizia penală atacată, în sensul că respinge, ca nefondat, apelul declarat de condamnatul V.C.M. împotriva sentinţei penale nr. 850 din 22 iunie 2004 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, în dosarul nr. 2414/2004, sentinţă pe care o menţine.
Conform dispoziţiilor art. 189 C. proc. pen., suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 2 decembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6398/2004. Penal. Conflict de competenţă.... | ICCJ. Decizia nr. 6438/2004. Penal. Revizuire. Recurs → |
|---|
